Şeera
ŞEERA. Numele ebr., care înseamnă „o
rudă de gen femeiesc", al unei fiice a lui Efraim, sau al fiicei sau
surorii fiului său, Beria (1 Cronici 7:24). Ea a construit sau a reconstruit
trei oraşe în teritoriul alocat lui Efraim, Bet-Horon-ul de Sus şi de Jos, şi
Uzzen-Şeera. Acesta este singurul exemplu din Biblie al unei femei care a
construit oraşe. Codex Vaticanus al LXX foloseşte acest nume ca şi un
substantiv comun, „cei ce au rămas", iar Pesh. traduce numele ca şi verb,
„ea fost lăsată acolo", însă alte manuscrise greceşti împreună cu Vulgata
sprijină interpretarea sa ca şi nume propriu.
J.T.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu