Elat (Elot), Eţion-Gheber
ELAT (ELOT), EŢION-GHEBER
. Aşezare (sau aşezări) la extremitatea nordică a Golfului Aqaba. Este
menţionată pentru prima oară ca un popas în călătoria Israelului în pustie
(Numeri 33:35-36; Deuteronom 2:8), în secolul al 13-lea î.Cr. Probabil că în
vremea aceea Elat şi/sau Eţion-Gheber au fost doar nişte fântâni şi livezi de
palmieri din apropiere de Aqaba din zilele noastre, care a fost întotdeauna
locul obişnuit pentru aşezările din acest district.
Solomon (cca. 960 î.Cr.) a dezvoltat mineritul şi topitorii
de cupru şi fier în Arabah, la N de
Eţion-Gheber, o aşezare nouă (Tell el-Kheleifeh) la 4 km V de Aqaba, vechiul
Elat. Teoria că Eţion-Gheber a fost o topitorie a fost abandonată (Rothenberg,
PEQ 94, 1962, p. 44-56; N. Glueck, The Other Side of the Jordan, 1970,
p. 113-115), dar se poate să fi fost un depozit. În faza I, Eţion-Gheber/Elat a
servit de asemenea ca port maritim pentru flota comercială a lui Solomon în
Marea Roşie care naviga la Ofir şi în Arabia (1 Împăraţi 9:26; 2 Cronici 8:17);
la câteva vreme după domnia sa, Eţion-Gheber a fost ars şi reconstruit (faza
II) în secolul al 9-lea î.Cr., probabil de Iosafat, regele lui Iuda (cca. 860
î.Cr.), a cărui flotă - care a încercat să imite flota lui Solomon - a fost
distrusă (1 Împăraţi 22:48; 2 Cronici 20:36-37) probabil pe stâncile de acolo,
din cauza vânturilor puternice din această regiune. În timpul domniei lui
Ioram, regele lui Iuda (cca. 848 î.Cr.), Edomul s-a răsculat (2 Împăraţi
8:21-22), a izolat, a ars şi a reocupat Eţion-Gheberul. Vreo 60 de ani mai
târziu Ozia (Azaria), regele lui Iuda (cca 780 î.Cr.), a recucerit Eţion-Gheber
de la Edom (2 Împăraţi 14:22; 2 Cronici 26:2) şi l-a reconstruit, dându-i
numele Elat (faza III). Un sigiliu al succesorului său, Iotam, a fost găsit în
acest Elat reconstruit. Totuşi, Reţin, regele Aramului (Siria) a cucerit Elatul
de la Ahaz, regele lui Iuda (cca. 730 î.Cr.), perminţându-i să se întoarcă în
stâpânirea edomiţilor (aliaţi?) (2 Împăraţi 16:6; dar în v. 6b VA şi VR traduc:
„sirienii au venit şi au locuit...", iar VSR traduce „edomiţii au
venit..." - diferenţa este că VSR a schimbat un r cu un d
foarte asemănător).
În perioada secolelor 7-4 î.Cr. (fazele IV şi V), Elatul a
rămas sub stăpânire edomită; în Elatul „edomit" au fost descoperite câteva
sigilii din secolul al 7-lea aparţinând edomitului „Qossanai, slujitorul
regelui" (Edomului). În timpul stăpânirii persane, comerţul cu Arabia, prin
Elat, a continuat să prospere, aşa cum dovedesc documentele aramaice ostraca
din secolul al 5-lea şi al 4-lea (inclusiv chitanţe pentru vin), cât şi vase de
lut greceşti, de bună calitate, în tranzit din Grecia către Arabia. Când
Nabataenii au luat locul edomiţilor, Elatul a fost limitat la zona ocupată de
Aqaba din zilele noastre, şi a purtat numele Aila în timpul Nabataenilor şi al
romanilor.
BIBLIOGRAFIE
Cu privire la excavaţiile lui Nelson Glueck la Eţion-Gheber,
vezi E. K. Vogel Bibliography of Holy Land Sites, 1974, p. 85-86; N.
Glueck, The Other Side of the Jordan, 1970, p. 103-137. Reconstituirea
Eţion-Gheberului, în N. Glueck, The River Jordan, 1946, p. 142, fig. 75.
Cu privire la sclavia de stat la Eţion-Gheber, vezi I. Mendelsohn, BASOR 85, 1942,
p. 14-17.
K.A.K.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu