Faraon
FARAON.
I. Termenul
Este titlul obişnuit folosit în Scriptură pentru regii
Egiptului. Derivă de la termenul egiptean pr-", „casă mare".
Acest termen a fost iniţial un nume simplu folosit pentru a desemna palatul
regal şi curtea Egiptului şi a fost folosit în sensul acesta în Regatul Vechi
şi Mijlociu, în mileniul al 3-lea şi în prima jumătate a mileniului al 2-lea
î.Cr. Dar pe la jumătatea dinastiei 18 (cca. 1450 î.Cr.) termenul a ajuns să
fie folosit pentru persoana regelui însuşi, ca un sinonim cu „Majestatea
sa". Primele exemple de folosire în acest sens pare să dateze din timpul
domniei lui Thutmosis III (?) şi IV, şi apoi din timpul lui Amenophis
IV/Akhenaten. Începând din dinastia 19 termenul simplu „faraon" este
folosit în mod constant în documente, la fel cum este folosit în special în
Geneza şi Exod începând din dinastia 22 (945 î.Cr.), termenul „faraon"
putea fi cuplat cu numele regelui: astfel, „Faraonul Sheshonq" apare pe o
stelă din vremea aceea, la fel ca şi referirile din VT la faraonul Neco şi
faraonul Hofra. Vezi Sir A. H. Gardiner, Egyptian Grammar, 1957, p. 75;
J. Vergote, Joseph en Égypte, 1059, p. 45-48, şi bibliografia citată în
aceste lucrări.
II. Câţiva faraoni
1. Un contemporan al lui Avraam (Geneza
12:15-20). Întrucât Avraam a trăit în jur de 1900 î.Cr., este foarte probabil
că acest faraon a fost unul dintre regii Amenemhat şi Sesostris din dinastia 12
(cca. 1991-1778 î.Cr.)
2. Un contemporan al lui *Iosif (Geneza
37-50). Iosif a trăit în jur de 1700 î.Cr.; faraonul lui probabil că a fost
unul dintre regii Hyksos din Dinastia a 15-a.
3. Faraonul (faraonii) asupririi. Numărul
conducătorilor individuali descrişi de termenii „regele Egiptului" şi
„faraon" în Exod 1-2 este o problemă de interpretare - se poate să fi fost
unul sau doi. În orice caz, el l-a precedat pe faraonul din Exod
4. Faraonul din Exodul (Exod 5-12). Dacă
Exodul a avut loc în prima jumătate a secolului al 13-lea î.Cr., aşa cum pare
cel mai probabil din dovezile pe care le avem, faraonul din Exodul şi ultimul
opresor al israeliţilor a fost Ramses II.
5. Tatăl Bitiei, soţia lui Mered, din tribul lui Iuda (1 Cronici 4:18). Perioada în care a trăit Bitia şi tatăl ei este incertă şi de aceea acest faraon nu a fost identificat încă.
6. Faraonul care a primit ca refugiat pe
tânărul prinţ Hadad al Edomului, în urma devastării Edomului de către David şi
Ioab (1 Împăraţi 11:18-22); prinţul s-a căsătorit cu cumnata faraonului. Este
posibil ca faraonul în discuţie să fi fost un faraon de la sfârşitul dinastiei
21, adică Amenemope sau Siamun. Neclarităţile din cronologia dinastiei 21 nu
permit o datare mai precisă.
7. Faraonul care a cucerit Ghezerul şi
l-a dat ca zestre fiicei sale care s-a căsătorit cu Solomon (1 Împăraţi 9:16;
vezi şi 3:1; 7:8; 9:24; 11:1). Raidul lui Şişac în Palestina în 925 î.Cr., anul
al 5-lea al lui Roboam, nu mai târziu decât a fost anul al 21-lea al domniei
sale, iar el s-a urcat pe tron un cca. 945 î.Cr.; Solomon a murit în 931/930
î.Cr., după o domnie de 40 de ani care a început în cca. 970 î.Cr.; deci, Şişac
s-a urcat pe tron în anul al 25-lea al lui Solomon. Prin urmare, contemporanii
lui Solomon în Egipt, în primii 25 de ani ai domniei sale, trebuie să fi fost
ultimii regi ai dinastiei 21, Siamun şi Psusennes II. Dintre aceştia doi,
Siamun probabil că este faraonul care a cucerit Ghezerul şi care l-a dăruit
fiicei sale la căsătoria cu Solomon; o scenă triumfală a sa de la Tanis (Ţoan) ar putea constitui o dovadă pentru
activitatea războinică a lui Siamun în Filistia. Cu privire la relaţiile dintre
Egipt şi Israel în perioada aceasta, vezi K. A. Kitchen, Third Intermediate
Period in Egypt, 1972, p. 273 ş.urm., 280 ş.urm.
8. *Şişac, care este Sheshonq I,
fondatorul dinastiei 22 (Libiana).
9. *So, contemporanul lui Osea.
10. *Tirhaca, din
dinastia 25 (Etiopiană).
11. *Neco, al doilea
rege din dinastia 26, este faraonul din Ieremia 25:19.
12. *Hofra, al
patrulea rege din dinastia 26, pare a fi faraonul din Ieremia 37:5, 7, 11;
Ezechiel 17:17; 29:2-3 şi poate din Ieremia 47:1. Este aproape cert că *Zerah
nu a fost faraon.
III. Alte referiri
Acestea se găsesc mai ales în scrierile profetice. Isaia
19:11 face parte dintr-un pasaj care reflectă tulburarea din Egipt. Asemenea
fragmentări interne au devenit cronice în vremea lui Isaia, spre sfârşitul
dinastiei 22 şi până în dinastia 24 (cca. 750-715 î.Cr.) şi au continuat în
timpul domniei regilor etiopieni din Dinastia a 25-a (cca. 715-664 î.Cr.).
Potrivit v. 11, mândria datorată continuităţii şi gloriei tradiţiei faraonice,
a fost reflectată în folosirea deliberată a arhaismelor de către regii din
Dinastia a 25-a şi a 26-a, care au încercat astfel să renască gloria epocilor
trecute. Reputaţia exterioară amăgitoare a regilor etiopieni şi incapacitatea
lor de a ajuta Israelul împotriva armatelor Asiriei sunt descrise în Isaia
30:2-3. Shebitku („Shabataka") era pe tron în 701 î.Cr. când regele
asirian Rabşache a spus despre faraon că este „o trestie frântă" (Isaia
36:6; 2 Împăraţi 18:21). Cu privire la „casa lui faraon în Tahpanes"
(Ieremia 43:9), vezi *TAHPANES.
Începând din 587 î.Cr., atât Ieremia (46:25-26) cât şi
Ezechiel (30:21-25; 31:2, 18; 32:31-32) au profeţit că Egiptul avea să fie
înfrânt de *Nebucadneţar II, regele Babilonului. În 586 î.Cr. Nebucadneţar a
pornit război împotriva Egiptului, aşa cum indică un fragment dintr-un text
babilonian, deşi amploarea succesului său împotriva lui Ahmose II (Amasis) încă
nu se cunoaşte, datorită lipsei unor documente relevante. În fine, Cântarea
Cântărilor 1:9 nu face decât să reflecte faima mare a cailor de la carele de
război ale faraonilor din Regatul Nou (cca. 1550-1070 î.Cr.) şi de mai târziu.
(*EGIPT, ISTORIA; *CRONOLOGIA VECHIULUI TESTAMENT.)
K.A.K.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu