alergător
ALERGĂTOR. În
antichitate mesajele urgente erau trimise prin alergători iuţi (ebr. raş)
care erau adesea membrii ai gărzii personale a regelui sau „alergători" (2
Samuel 15:1). Termenul „alergător" sau mesager regal (sol - Ieremia 51:31)
a fost folosit cu referire la cei care duceau scrisori de la o cetate la alta
(2 Cronici 30:6, 10), folosind de obicei cai iuţi (Estera 8:10, 14). Astfel,
„alergător" a ajuns să fie sinonim cu iuţeala (Iov 9:25). Pe tot întinsul
Imperiului persan, cât şi în vremurile babiloniene mai vechi, erau stabilite
staţii permanente între capitalele provinciale (G. R. Driver, Aramaic
Documents of the Fifth Century BC, 1956, p. 10-12).
D.J.W.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu