Vă recomandăm:

Vă recomandăm:

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S Ş T Ţ U V Z

arcă


ARCĂ.

1. Arca lui Noe (în ebr. teba probabil de la egip. db’ .t „cufăr, sicriu", Geneza 6-9; kibotos „cutie, cufăr" în NT. A fost destinată să fie doar un dispozitiv de plutire, ale cărui dimensiuni au fost - dacă luăm cotul de cca. 46 cm. (*MĂSURI ŞI UNITĂŢI), aproximativ 150 x 25 x 15m (Geneza 6:15). Este posibil să citim qanim, „trestii", în loc de qinnim „cuiburi", în Geneza 6:14, fără să modificăm textul consonant, şi astfel înţelegând că părţile componentele din lemn de gofer au fost legate laolaltă şi tencuite cu trestii, şi că toată arca a fost apoi tencuită cu *bitumen (smoală). În timp ce afirmaţia din 6:16 (literal „s-o faci mai jos, al doilea şi al treilea") poate fi luată în sensul tradiţional descriind trei nivele, ea poate fi interpretată şi în sensul de a indica trei straturi de lemne puse în cruce, şi această idee ar fi în armonie cu construirea din lemn, trestie şi smoală. Arca a avut deasemenea o deschidere (petah) în latura ei, şi un sohar, un cuvânt care nu este înţeles exact, dar care este interpretat cel mai adesea că ar însemna o deschidere pentru lumină, permiţând luminii să intre în interior pe sub acopreriş.

Arca s-a orpit pe „unul din munţii *Ararar" (Geneza 8:4) sau, potrivit babilonienilor, muntele Nisir („salvare") în NV Persiei. Încercările de a descoperi rămăşiţele corăbiei lui Noe şi de a dovedi existenţa ei pe baza fragmentelor de lemn găsite în estul Turciei nu au fost încă confirmate (cf. J. A. Montogomery, The Quest for Noe’s Ark, 1972).

2. Arca lui Moise (în ebr. teba, Exod 2:3-6) poate fi descrisă ca o versiune în miniatură a arcei lui Noe, fiind doar atât de mare cât să încapă în ea un copil nou născut. A fost confecţionată din trestii (gome,/papirus), şi a fost izolată cu smoală (hemar) şi lut (zepet, *BITUMEN) şi din faptul că a fost necesar să fie deschisă (Exod 2:6), se pare că, la fel ca şi arca lui Noe, a fost închisă complet.

BIBLIOGAFIE
A. Heidel, The Gilghamesh Epic and Old Testament Parallels, 1949, p. 232-237; E. Ullendorff, VT, 4, 1954, p. 95-96.

T.C.M.


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: