Vă recomandăm:

Vă recomandăm:

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S Ş T Ţ U V Z

cartea Eclesiastul


CARTEA ECLESIASTUL. Scriitorul se numeşte pe sine qohelet. Terminaţia feminină probabil că indică o funcţie deţinută, în cazul acesta funcţia celui care convoacă adunări. Prin urmare, „Propovăduitorul" sau „Învăţătorul" este o traducere rezonabilă.

I. Schiţa conţinutului

Tema cărţii este căutarea cheii pentru a afla sensul vieţii. Propovăduitorul examinează viaţa din toate unghiurile, ca să vadă ce poate să-ţi ofere satisfacţie. El descoperă că numai Dumnezeu deţine cheia şi că trebuie să ne punem credinţa în El. Trebuie să primim viaţa în fiecare zi din mâna Lui şi să-L glorificăm în lucrurile obişnuite.

În acest cadru general, Eclesiastul poate fi împărţit în două diviziuni principale de idei: (a) „zadărnicia vieţii" şi (b) „răspunsul credinţei practice". Aceste idei sunt paralele în capitolele cărţii. În schiţa de mai jos, pasajele care se încadrează în prima categorie sunt tipărite cu caractere romane, iar cele care se încadrează în a doua categorie sunt scrise cu caractere italice.

1:1-2  Enunţarea temei.
1:3-11  Natura este un sistem închis şi istoria este o simplă succesiune de evenimente.
1:12-18  Înţelepciunea îl descurajează pe om.
2:1-11  Plăcerea îl lasă nesatisfăcut.
2:12-23  Înţelepciunea trebuie apreciată mai presus de asemenea lucruri, dar moartea înfrânge deopotrivă pe înţelept şi pe nebun.
2:24-26 Primeşte viaţa în fiecare zi din mâna lui Dumnezeu şi glorifică-L în lucrurile obişnuite.
3:1-15 Trăieşte-ţi viaţa pas cu pas şi adu-ţi aminte că Dumnezeu este singurul care cunoaşte tot planul.
3:16 Problema nedreptăţii.
3:17 Dumnezeu va judeca totul.
3:18-21 Omul moare la fel ca şi animalele.
3:22 Prin urmare, Dumnezeu trebuie să fie glorificat în viaţa aceasta.
4:1-5 Problema asupririi şi invidiei.
4:6 Trebuie urmărită liniştea spiritului.
4:7-8 Avarul singuratic.
4:9-12 Binecuvântarea prieteniei.
4:13-16 Lipsurile regilor.
5:1-7 Esenţa adevăratului închinător.
5:8-9 Stăpâniri opresive.
5:10-17; 6:1-12 Banii aduc multe rele.
5:18-20 Fii mulţumit cu ceea ce îţi dă Dumnezeu.
7:1-29 Înţelepciunea practică, în care se include frica de Dumnezeu, este un ghid pentru viaţă.
8:1-7 Omul trebuie să se supună faţă de poruncile lui Dumnezeu chiar şi atunci când viitorul este ascuns.
8:8-9:3 Problema morţii, care vine deopotrivă peste cei buni şi peste cei răi.
9:4-10 Întrucât moartea este universală, foloseşte viaţa cu energie câtă vreme ai putere.
9:11-12 Nu fi mândru de talentele naturale.
9:13-10:20 Alte proverbe despre trăirea practică.
11:1-8 Întrucât viitorul nu poate fi cunoscut, omul trebuie să coopereze în mod inteligent cu legile naturii care sunt cunoscute.
11:9-12:8 Adu-ţi aminte de Dumnezeu în tinereţe, deoarece bătrâneţea îţi slăbeşte capacităţile.
12:9-12 Ia aminte la cuvintele înţelepte.

În concluzie putem spune ca această carte constituie un îndemn de a trăi o viaţă cu frică de Dumnezeu, ştiind că într-o zi va trebui să dăm socoteală înaintea Lui.


II. Autorul cărţii şi data scrierii

Deşi se spune că scriitorul a fost rege peste Israel (1:2) şi vorbeşte de parcă ar fi fost Solomon, nu se afirmă nicăieri în carte ca autorul este Solomon. Stilul limbii denotă o ebraică mai recentă decât cea din vremea lui Solomon. Dacă autorul este Solomon, atunci cartea a trecut mai târziu printr-un proces de modernizare a limbajului. Dacă autorul nu a fost Solomon, un scriitor de mai târziu se poate să fi preluat un comentariu despre viaţă făcut de Solomon: „Deşertăciunea deşertăciunilor, totul este deşertăciune", şi l-a folosit pentru a arăta de ce chiar şi un rege înţelept şi bogat a ajuns să spună un asemenea lucru. Nu putem stabili data când cartea a căpătat forma actuală, întrucât nu există referiri istorice clare în carte. O dată sugerată în mod obişnuit este cca. 200 î.Cr.

III. Interpretarea

(Vezi schiţa conţinutului de mai sus.) Interpretarea este legată în parte de problema unităţii cărţii. Cei care contestă unitatea susţin că există un nucleu original scris de un scriitor sceptic care s-a îndoit de lucrarea lui Dumnezeu în lume. Acest material a fost prelucrat de unul sau mai mulţi scriitori, iar dintre aceştia, cel puţin unul a încercat să redreseze balanţa (de ex. 2:26; 3:14 etc.), iar un altul se poate să fi inserat pasaje epicuriene (de ex. 2:24-26; 3:12-15 etc.). Totuşi, ar părea ciudat ca un scriitor legat de tradiţie să considere că ar trebui să păstreze ceva ce este în esenţă o carte de scepticism. În plus, de ce să fie lăudat un sceptic ca un om înţelept (12:9)?

Dacă această carte este unitară, unii consideră că este creaţia omului firesc. Propovăduitorul renunţă să trateze problema relaţiei dintre Dumnezeu şi om, dar susţine că este cel mai bine să trăieşti o viaţă normală, evitând extremele periculoase (de ex. A. Bentzen, IOT, 2, p. 191). Rezumatul cu care se încheie cartea, 12:13-14, sugerează că nu este o carte cu preponderenţă sceptică şi că aşa-numitele pasaje epicuriene nu au fost scrise în sensul epicurean. Viaţa este o enigmă pentru care Propovăduitorul încearcă să găsească soluţia. Sensul vieţii nu trebuie căutat în dobândirea de cunoştinţe, în bani, plăceri senzuale, asuprire, religiozitate sau nebunie. Fiecare dintre aceste lucruri se dovedeşte lipsit de conţinut sau ceva ce nu poate fi controlat. Chiar şi mâna lui Dumnezeu este de nepătruns uneori. Omul este creat în aşa fel încât el trebuie întotdeauna să încerce să înţeleagă universul, întrucât Dumnezeu a aşezat eternitatea în inima omului; totuşi, numai Dumnezeu cunoaşte planul în întregime (3:11).

Aşadar, omului trebuie să primească viaţa în fiecare zi din mâna lui Dumnezeu şi să se bucure de ea ca de un dar de la Dumnezeu şi pentru El. Această temă poate fi comparată cu ceea ce a spus Pavel despre deşertăciunea lumii în Romani 8:20-25, 28.

BIBLIOGRAFIE
C. H. H. Wright, The Book of Koheleth, 1883; H. Ranston, Ecclesiastes and the Early Greek Wisdom Literature, 1925; G. S. Hendry, „Ecclesiastes” în NBCR; J. Peterson, The Book that is Alive, 1954, p. 129-150; F. D. Kinder, A Time to Mourn, and a Time to Dance: Ecclesiastes and the Way of the World, 1976.

J.S.W.


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: