Ionatan
IONATAN (ebr. yehonatan
sau yonatan, „Iahve a dat").
1. Fiul lui Gherşom, un urmaş al lui
Moise (VA „Manase"). El a fost angajat de Mica pentru a fi preot pentru un
idol din Efraim şi apoi a devenit preot şi strămoşul unei linii preoţeşti
pentru tribul lui Dan „până în ziua ducerii ţării în robie" (Judecători
17; 18:30-31).
2. Fiul cel mai mare al regelui Saul de
la singura sa soţie (1 Samuel 14:49-50); el a fost moştenitorul tatălui său,
fapt care face mai greu de înţeles loialitatea şi afecţiunea lui pentru David,
care l-a succedat pe Saul (1 Samuel 20:31). Ionatan apare pentru prima oară în
naraţiunea biblică în urma victoriei de la Gheba, o poziţie întărită a
filistenilor, deşi strategia tatălui său în împrejurarea aceea sugerează prin
analogie că este posibil ca el să fi luat parte la eliberarea Iabesului din
Galaad (1 Samuel 11:11; 13:2). Îndrăzneala şi curajul lui de războinic,
amintite în elegia lui David (2 Samuel 1:22), se văd clar în atacul său
întreprins de unul singur împotriva garnizoanei filistene, un incident care
arată de asemenea capacitatea lui de a inspira loialitate şi de a o oferi (1
Samuel 14:7). Totuşi, ne aducem aminte de el mai ales pentru loialitatea lui faţă
de David, o loialitate care a fost cu atât mai dificilă cu cât a fost în
conflict cu datoria lui de fiu şi cu afecţiunea lui pentru Saul, tatăl şi
suveranul său. Atunci când regele, părăsit de Duhul lui Dumnezeu, şi victimă a
temerilor şi patimilor sale crescânde, a manifestat o ură tot mai mare faţă de
„omul după inima lui Dumnezeu" care avea să-l urmeze la tron, Ionatan,
loial pactului de frăţie făcut cu David după moartea lui Goliat (1 Samuel
18:1-4), a fost determinat să-l sfideze şi să-l înşele pe tatăl său, chiar dacă
şi-a riscat propria viaţă (1 Samuel 19:1-7; 20). Scena despărţirii celor doi
prieteni este mişcătoare. Se pare că Ionatan nu l-a însoţit pe tatăl său în
cele două expediţii împotriva lui David, la En-Ghedi şi la Hachila; Ionatan
dispare de pe scenă în victoria tragică a filistenilor de la Mt. Ghilboa, unde
a murit împreună cu tatăl şi fraţii săi (1 Samuel 31:2). Fiind înzestrat fizic
şi moral, el este un model pentru cei care pun un preţ mare pe loialitatea faţă
de adevăr şi pe prietenie, cât şi pentru cei care sunt făcători de pace, care
este un rol al fiilor lui Dumnezeu.
3. Alte persoane care au purtat acest
nume sunt un unchi al lui David, sfetnic şi scrib, care probabil că poate fi
identificat cu nepotul lui David care a omorât un uriaş (1 Cronici 27-32; 2
Samuel 21:21-22); un fiu al marelui preot Abiatar, care a fost implicat în
atentatele lui Absalom şi Adonia împotriva tronului lui David, deşi nu a fost
un rebel (2 Samuel 15:36; 17:15-22; 1 Împăraţi 1:41-49); unul dintre „vitejii
lui David" (2 Samuel 23:32; 1 Cronici 11:34); un fiu al lui Carea, asociat
cu Ghedaia în timpul dominării Ierusalimului de către Nebucadneţar (Ieremia
40:8); un scrib în a cărui casă a fost întemniţat Ieremia (Ieremia 37:20).
Acelaşi nume apare pe vremea restaurării (Ezra 8:6; 10:15; Neemia 12:11, 14,
35).
T.H.J.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu