legare şi dezlegare
LEGARE ŞI DEZLEGARE (aram. ‘asar
şi sira; gr. deo, lyo). Termeni rabinici folosiţi în Matei 16:19
cu privire la autoritatea doctrinară a lui Petru de a declara unele lucruri
permise sau interzise; folosiţi şi în Matei 18:18 cu privire la autoritatea
disciplinară a apostolilor de a condamna sau de a ierta. Autoritatea
disciplinară diferă de puterea rabinică personală prin faptul că este inseparabilă
de Evanghelia proclamată; astfel, în Matei 10:12-15 ucenicii care propovăduiesc
nu rostesc nici o judecată omenească; în Matei 13:30; 22:13 simbolismul
„legării" semnifică judecata divină. Autoritatea doctrinară este
exercitată prin învăţătura apostolică (Faptele Apostolilor 2:42) şi prin
lucrarea de învăţare a altora (2 Timotei 2:24-26), fiind făcută cu
discernământ.
Termenul deo (singur) este folosit în sens
simbolic cu referire la căsătorie (1 Corinteni 7:29), la legăturile legale
(Romani 7:2) şi la slujirea lui Pavel (Faptele Apostolilor 20:22). Termenul lyo
(singur) este folosit cu privire la legi care au fost uşurate (Matei 5:19), la
păcate iertate (Apocalipsa 1:5) şi (cf. deo) la izbăvire (Luca 13:16).
BIBLIOGRAFIE
IDB, 1, p. 438; R. Bultmann, The History of the
Synoptic Tradition, 1968; JewE, 3, p. 215; O. Cullmann, Peter:
Disciple-Apostle-Martyr, 1953, p. 204-206.
D.H.T.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu