Licaonia
LICAONIA. Un teritoriu în partea centrală
şi de S a Asiei Mici, numită astfel de la Lykaones care au populat acel ţinut;
este menţionat de scriitori antici începând de la Xenofon (începutul sec. al
4-lea î.Cr.). Când Pompei a colonizat V Asiei Mici (64 î.Cr.), partea de V a
Licaoniei a fost adăugată la Cilicia, partea de E la Capadocia, iar partea de N
la *Galatia, care a devenit provincie romană în 25 î.Cr. Partea de E Licaoniei
a devenit mai târziu independentă faţă de Capadocia şi începând din anul 37
d.Cr. a constituit o parte a regatului client al lui Antiochus, regele din
Commagene, şi a fost cunoscută ca Licaonia Antiochiana. În NT Licaonia indică
acea parte a teritoriului care a constituit o regiune din provincia Galatia,
Licaonia Galatica. Listra şi Derbe sunt numite „cetăţile Licaoniei" în
Faptele Apostolilor 14:6, într-un context care dă de înţeles că Iconia se afla
de partea frigiană a graniţei care separa Licaonia Galatica de Frigia Galatica.
W. M. Ramsay a afirmat că această însemnare geografică l-a făcut să-şi schimbe
pentru prima dată opinia cu privire la valoarea istorică a Faptelor
Apostolilor. Pavel şi Barnaba în prima lor călătorie misionară (47-48 d.Cr.) au
recunoscut fără îndoială că au traversat o frontieră lingvistică dintre Iconia
şi Listra, deoarece în ultimul loc (în apropiere de localitatea modernă
Hatunsaray) au auzit populaţia locală vorbind „limba licaonienilor"
(Faptele Apostolilor 14:11, gr. lykaonisti). Au fost identificate nume
personale licaoniene în inscripţii, cum este cea de la Sedasa făcută cu ocazia
dedicării lui Zeus a unei statui a lui Hermes (cf. Faptele Apostolilor 14:12).
După ce au părăsit Listra, Pavel şi Barnaba au mers la Derbe (în prezent Kerti
Huyuk) şi au înfiinţat acolo o biserică, apoi s-au întors; dacă ar fi mers mai
departe ar fi intrat în regatul lui Antiochus, dar aceasta nu făcea parte din
planul lor de evanghelizare a teritoriului ne-roman.
BIBLIOGRAFIE
W. M. Ramsay, Historical Commentary on Galatians,
1899, p. 185 ş.urm., 215 ş.urm.; M. H. Ballance, AS 7, 1957, p. 147 ş.urm; 14,
1964, p. 139 ş.urm.; B. Van Elderen, „Some Archaeological Observations on
Paul’s First Missionary Journey", în Apostolic History and the Gospel,
ed. W. W. Gasque şi R. P. Martin, 1970, p. 156-161.
F.F.B.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu