madianiţii
MADIANIŢII. Aceştia erau
împârţiţi în cinci familii, înrudite cu Avraam prin Madian, fiul ţiitoarei
Chetura. Avraam i-a trimis împreună cu toţi ceilalţi fii ai săi născuţi din
ţiitoare în Răsărit (Geneza 25:1-6). Aşadar, îi găsim pe madianiţi aşezaţi la
marginile deşertului din Transiordania, de la Moab şi până dincolo de Edom.
Ei erau locuitori ai deşertului, împreună cu
ismaeliţii şi medaniţii pe vremea când Iosif a fost vândut în Egipt (Geneza
37:28, 36); (în original în v. 36 nu se referă la „madianiţi" aşa cum
găsim în traducerea Cornilescu şi Galaction, ci la „medaniţi", n.tr.).
Pentru suprapunerea parţială a acestor trei
termeni, vezi Judecători 8:24, 26, unde ni se spune că madianiţii bătuţi de
Ghedeon erau ismaeliţi, căci purtau cercei şi inele de aur în nas.
Moise a avut o soţie madianită, Sefora, un socru
madianit Ietro/Reuel (Exod 2:21; 3:1; etc.) şi un cumnat pe nume Hobab (Numeri
10:29, Judecători 4:11). Moise i-a cerut lui Hobab, care era un om al
deşertului, să-l conducă pe Israel până vor traversa acea pustie (Numeri
10:29-32).
Mai târziu, în câmpia Moabului, conducătorii
madianiţilor şi ai moabiţilor s-au unit şi i-au cerut lui Balaam să-l blesteme
pe Israel (Numeri 22 ş.urm.) iar aceste popoare l-au dus pe Israel la idolatrie
şi imoralitate (Numeri 25), şi din această cauză, trebuiau nimicite (Numeri
25:16-18; 31). Cei când prinţi ai madianiţilor au fost aliaţii lui Sihon,
regele amoriţilor (Iosua 13:21). În timpul judecătorilor, prin mâna lui Ghedeon
şi a micii lui oştiri (Judecători 6:8; 9:17), Dumnezeu l-a izbăvit pe Israel de
asuprirea madianiţilor, a amaleciţilor şi a altor „fii ai Răsăritului"
care călăreau pe cămile, un eveniment evocat de unul dintre psalmişti şi de
unul dintre proroci (Psalmul 83:9; Isaia 9:4; 10:26). În prezent, aceasta este
cea mai veche aluzie care s-a făcut vreodată la utilizarea cămilelor într-o
luptă (W.F. Albright, Archeology and the Religion of Israel, 1953, p.
132-133), dar nu este nicidecum prima aluzie care se face la cămile domestice
(*ANIMALE, Cămila; şi W.G. Lambert, BASOR 160, 1960, p. 42-43, pentru dovezi
indirecte din Vechiul Babilon). Cămilele cu o singură cocoaşă sunt menţionate
în Isaia 60:6. În Habacuc 3:7, Madian este menţionat în paralel cu Etiopia (sau
Cuş, n.tr.), un termen vechi care probabil îşi are originea în Kushu, menţionat
în textele egiptene care datează din cca. 1800 î.Cr. (vezi WJ. Albright, BASOR
83, 1941, p. 34, n. 8; vezi, G. Posener, Princes et Pays d’Asie et de Nubie,
1940, p. 88 şi B. Maisler, Revenue d’Historie Juive en Egypte 1, 1947,
p. 37-38; *FEMEIE ETIOPIANĂ.
K.A.K.
Interesant și fasccinant
RăspundețiȘtergere