Pisga, Aşdot-Pisga
PISGA, AŞDOT-PISGA. Însoţit
întotdeauna de articolul hotărât, termenul Pisga are sensul de urcuş de „vârf”
sau de „pantă" (Aşdot) a unui munte. De aici se poate deduce că Pisga este
un substantiv comun care se referă la o creastă a unui munte sau a unui deal.
Termenul „Pisga" se referă atunci la una sau mai multe creste din platoul
transiordanian. „Pantele Muntelui Pisga" (Aşdod-Pisga, în vers.
Cornilescu, „picioarele muntelui Pisga", n.tr.) se poate referi la
întreaga creastă a platoului moabit care se ridică la E de Marea Moartă
(Deuteronom 3:17, VA; 4:49; Iosua 12:3; 13:20). Aceste pasaje se referă la
graniţele ţinutului amoriţilor şi apoi ale ţinutului rubeniţilor.
În afară de platoul general, Pisga se referă la o
creastă specifică sau la un vârf al Mt. *Nebo. În Numeri 21:20 este vorba
despre o aşezare pe ruta parcursă de israeliţi, iar în Numeri 23:14, despre
vârful de pe care Balaam a încercat să blesteme pe poporul lui Dumnezeu -
ambele locuri sunt în apropierea pustiei la N şi E de Marea Moartă şi probabil
că se referă la aceeaşi creastă.
Înainte de moartea lui, Moise a văzut ţara promisă
de „pe muntele Nebo, pe vârful muntelui Pisga" (Deuteronom 3:27; 34:1).
Acest platou trebuie probabil identificat cu Ras es Siyaghah, versantul de N al
Mt. Nebo care nu este atât de înalt. Pe măsură ce această creastă pătrunde spre
V, ea dă posibilitatea observatorului să vadă o întindere mai mare, şi deci
este foarte posibil ca acesta să fi fost locul de unde a privit Moise ţara.
BIBLIOGRAFIE
G.T. Manley, EQ 21, 1943, p. 81-92.
G.G.G.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu