Corint
CORINT. Cetate în
Grecia, la extremitatea de V al istmului dintre Grecia centrală şi Pelopones,
deţinând controlul asupra căilor comerciale dintre N Greciei şi Pelopones şi
prin istm. Istmul era deosebit de important deoarece o mare parte a mărfurilor
traversau istmul, în loc să ocolească promontoriile furtunoase din partea de S
a Peloponesului. Existau două porturi: Lechaeum, la 2,5 km V în Golful Corint,
legat de cetate prin ziduri lungi; şi Chencrea, la 14 km E, în Golful Şaronic.
Corintul a devenit astfel un înfloritor centru comercial, şi industrial,
îndeosebi în domeniul ceramicii. Oraşul este dominat de Acrocorint (566 m), un
platou stâncos abrupt pe care se află Acropolisul, care în vremurile antice
conţinea, printre altele, un templu al Afroditei - zeiţa dragostei - a cărei
slujire a dat naştere la imoralitatea proverbială a cetăţii, cunoscută încă de
pe vremea lui Aristofan (Strabo, 378; Athenaeus, 573).
Din secolul al 4-lea şi până în 196 î.Cr. Corintul a fost
sub stăpânirea macedonienilor; dar în anul acela a fost eliberat, împreună cu
restul Greciei, de către T. Quinctius Flaminius şi s-a alăturat Ligii Aheene.
După o perioadă de opoziţie faţă de Roma şi de revoluţie socială în timpul
dictatorului Critolaus, în anul 146 î.Cr. cetatea a fost rasă de pe faţa
pământului de către consulul L. Mummius iar locuitorii ei au fost vânduţi
sclavi.
În anul 46 î.Cr. Corintul a fost reconstruit de Cezar şi a
început să-şi recapete prosperitatea. Cezar August l-a făcut capitala provinciei
noi Ahaia, detaşată de Macedonia şi condusă de un guvernator proconsular
separat.
Şederea de 18 luni a lui Pavel în Corint, în timpul celei
de-a doua călătorii misionare (Faptele Apostolilor 18:1-18) a fost datată pe
baza unei inscripţii din Delfi care arată că Gallio a fost instalat ca
proconsul la Corint în anul 51 sau 52 d.Cr. (Faptele Apostolilor 18:12-17;
*PAVEL, secţiunea II). Bema sau scaunul lui de judecată (Faptele
Apostolilor 18:12) a fost identificat de asemenea, la fel ca şi macellum
sau piaţa de carne (1 Corinteni 10:25). O inscripţie din apropierea teatrului
menţionează un edil pe nume *Erastus, care ar putea fi vistiernicul menţionat
în Romani 16:23.
BIBLIOGRAFIE
Strabo, 378-382; Pausanias, 2. 1-4; Athenaeus, 573; Corinth
I-VIII (Princeton University Press), începând din 1951; EBr, s.v.
„Corinth" (cu bibliografia mai veche); Rapoarte anuale de excavaţii,
începând din 1896 în AJA, JHS, Hesperia; J. G. O’Neill, Ancient Corinth,
1930; H. G. Payne, Necrocorinthia, 1931; H. J. Cadbury, JBL 53, 1934, p.
134 ş.urm.; O. Broneer, BA 14, 1951, p. 78 ş.urm. Fotografii de calitate bună
pot fi văzute în A. A. M. van der Heyden şi H. H. Scullard, Atlas of the
Classical World, 1959, p. 43 ş.urm.
J.H.H.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu