tunet
TUNET. Tunetul care apare mai frecvent
în timpul iernii este descris plastic în Iov 37 şi în Psalmul 29. Furtunile
puţin numeroase din timpul verii sunt asociate de obicei cu tunetul (de ex. 1
Samuel 12:17); coincidenţa dintre acest eveniment şi mesajul lui Samuel a
ajutat să imprime avertismentul în mintea lui Israel atunci când au cerut un
rege. O furtună în deşert pare să fie cea mai plauzibilă explicaţie pentru
naraţiunea din 2 Împăraţi 3:4-27, când „s-a umplut ţara de apă", probabil
ca rezultat al unei furtuni în deşert, pe platoul de la E de valea Zered.
Într-o altă campanie militară o furtună a decis rezultatul bătăliei dintre
Israel şi filisteni (1 Samuel 7:10).
Tunetul este asociat frecvent cu vocea lui Dumnezeu
şi este descris ca o voce în Psalmul 77:18; 104:7. Vocea creatoare a lui
Dumnezeu care a poruncit apelor să se adune în locul stabilit (Geneza 1:9) este
identificată cu un tunet (Psalmul 104:7). Tunetul a fost asociat cu darea Legii
la Sinai (Exod 19:16; 20:18) şi vocea din cer care a vorbit lui Cristos (Ioan 12:28
ş.urm.) a fost identificată de cei prezenţi cu un tunet. Voci ca nişte tunete
sunt menţionate în Apocalipsa (Apocalipsa 6:1; 14:2; 19:6), unde li se dă chiar
un înţeles (Apocalipsa 10:3 ş.urm.). (*PLĂGILE DIN EGIPT.)
J.M.H.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu