Iliricum, Iliria
ILIRICUM, ILIRIA.
Numele unui vast teritoriu muntos aflat la răsăritul Mării Adriatice, care se
întinde înspre E până în regiunea centrală a Balcanilor şi care ajunge până în
NE Italiei, în N până la triburile celtice şi în S, până în Macedonia. Numele
este derivat de la unul dintre primele triburi din regiune pe care l-au
întâlnit grecii. Locuitorii vorbeau dialecte care probabil că stau la baza
limbii albaneze moderne. Romanii au ajuns în conflict cu unele triburi în
secolul al 3-lea î.Cr., dar nu au cucerit regiunea decât în secolul 1 d.Cr.,
când a fost împărţită între provinciile Panonia şi Dalmaţia. Pavel spune că pe
vremea scrierii Epistolei către Romani (15:19) aceasta era limita activităţii
sale de evanghelizare. Referirea lui pare să fie cuprinzătoare, dar nu se ştie
când şi din ce direcţie a intrat în această regiune (s-ar putea să fi fost din
Macedonia, când a vizitat din nou provincia după lucrarea sa în Efes, Faptele
Apostolilor 20:1). A fost prima provincie în care se vorbea limba latină pe
care a vizitat-o în cursul lucrării sale apostolice şi se poate ca aceasta să-l
fi pregătit pentru misiunea pe care intenţiona să o facă în Spania, unde se
vorbea de asemenea limba latină (Romani 15:24,28).
B.F.C.A.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu