Raba
RABA.
1. Un oraş împrejmuit de sate din
ţinuturile deluroase ale lui Iuda (Iosua 15:60), posibil Rubute din scrisorile
de la Amarna şi Thutmosis III, din regiunea Ghezer.
2. Capitala lui Amon, acum Aman,
capitala Iordanului, 35 km la E de râul Iordan. Numele ei complet apare în
Deuteronom 3:11; 2 Samuel 12:26; 17:27; Ieremia 49:2; Ezechiel 21:20 ca şi
„Raba, cetatea copiilor lui Amon" (rabbat bene ammon), şi este
prescurtat la Raba (rabba) în 2 Samuel 11:11; 12:27; Ieremia 49:3 etc.
Numele înseamnă, evident, „Oraşul principal" (LXX îl redă prin akra,
„citadelă", la Deuteronom 3:11). Sicriul lui Og, regele Basanului se află
acolo (Deuteronom 3:11; Cornilescu „pat de fier").
Puterea amoniţilor a crescut o dată cu cea a
Israelului, astfel încât David a fost confruntat cu un rival în Hanun, fiul lui
Nahaş. După învingerea aliaţilor aramei ai lui Hanun, şi a armatei amoniţilor,
David şi Ioab au reuşit să invadeze cetatea lui Amon, Ioab fiind cel care a
cucerit Raba, lăsându-i însă lui David onoarea de a lua citadela. Locuitorii au
fost puşi la muncă forţată (2 Samuel 10; 12:26-31; 1 Cronici 19:20) (în unele
traduceri ale Bibliei aceste texte au fost interpretate diferit, arătând că
locuitorii au fost torturaţi cu ajutorul acelor instrumente, n.tr.) După
moartea lui Solomon, Amon i-a redat independenţa aducând din nou necazuri lui
Israel. Prorocii au vorbit împotriva Rabei, pe care o vedeau ca pe o
reprezentantă a amoriţilor (Ieremia 49:2, 3; Ezechiel 21:20; 25:5; şi Amos
1:14).
Raba, reconstruită şi redenumită Philadelphia de
Ptolomeu Philadelphus (285-246 î.Cr.) a devenit unul din oraşele ţinutului
Decapolis şi un important centru comercial.
În vecinătatea localităţii Amman de astăzi se
găsesc considerabile vestigii arheologice. La aeroport a fost dezgropată o
clădire din secolul al XIII-lea (perioada târzie a Epocii bronzului). Aceasta
fusese utilizată ca şi loc de depunere a rămăşiţelor omeneşti incinerate, multe
dintre ele aparţinând unor copii tineri, care poate fuseseră sacrificaţi lui
Moloh. Citadela însăşi conţine multe ruine ample ale oraşelor din perioada
bizantină, romană şi elenistică, cu inscripţii datând din sec. 8 şi 7 î.Cr.
S-au găsit de asemenea rămăşiţe ale unei fortificaţii datând către sfârşitul
Epocii bronzului.
BIBLIOGRAFIE
F.M. Abel, Géographie de la Palestine, 2,
1933, p. 423-425; G.L. Harding, Antiquities of Jordan, 1967, p. 61-70;
C.M. Bennett, Levant 10, p. 1-9.
J.A.T.
A.R.M.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu