Vă recomandăm:

Vă recomandăm:

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S Ş T Ţ U V Z

Tarşiş


TARŞIŞ.

1. Un nepot al lui Beniamin, fiul lui Bilha (1 Cronici 7:10).

2. Unul dintre cei şapte prinţi de frunte ai lui Ahaşveroş, domnitorul Persiei (Estera 1:14).

3. Fiul lui Iavan, nepotul lui Noe (Geneza 10:4; 1 Cronici 1:7). Numele Tarşiş (tarsis), care apare de 4 ori (1 Împăraţi 10:22 (de două ori); 22:48; 1 Cronici 7:10), se referă atât la urmaşii lui cât şi la ţară.

Câteva dintre textele din VT se referă la corăbii şi sugerează că Tarşiş se învecina cu marea. Astfel, Iona s-a îmbarcat pe o corabie care călătorea spre Tarşiş (Iona 1:3; 4:2) de la Iope, pentru a fugi într-o ţară îndepărtată (Isaia 66:19). Ţara era bogată în metale cum sunt argintul (Ieremia 10:9), fier, staniu, plumb (Ezechiel 27:12), care erau exportate în locuri cum sunt Iope şi Tir (Ezechiel 27). O ţară în vestul bazinului mediteranean unde există zăcăminte de minereuri pare să fie o identificare plauzibilă şi mulţi au crezut că este vorba de Tartessus din Spania. Potrivit lui Herodot (4.152), Tartessus se afla „dincolo de Coloanele lui Hercule", iar Pliniu şi Strabo l-au plasat în Valea Guadalquivir. Este cert că bogăţiile minerale ale Spaniei i-au atras pe fenicieni, care au înfiinţat colonii acolo. Dovezi interesante vin din Sardinia, unde inscripţii monumentale ridicate de fenicieni în sec. al 9-lea î.Cr. conţin numele Tarşiş. W. F. Albright a sugerat că însuşi cuvântul Tarşiş sugerează ideea de minerit şi topitorie şi că, într-un anumit sens, orice ţară bogată în minereuri poate fi numită Tarşiş, deşi este foarte probabil ca numele să se refere la Spania. O rădăcină semitică veche găsită în akkad. rasasu înseamnă „a topi", „a fi topit". Substantivul derivat tarsisu poate fi folosit pentru a indica un atelier de topit metal sau o rafinărie (arab. rss, „a se scurge" etc., se referă la un lichid). Prin urmare, orice loc unde se practica mineritul şi topitul metalelor putea fi numit Tarşiş.

Există o altă posibilitate cu privire la localizarea Tarşişului. Potrivit cu 1 Împăraţi 10:22 Solomon a avut o flotă de corăbii la Tarşiş care aducea aur, argint, fildeş, maimuţe şi păuni la Eţion-Gheber, la Marea Roşie; 1 Împăraţi 22:48 menţionează corăbiile din Tarşiş ale lui Iosafat care au navigat de la Eţion-Gheber la Ofir. În plus, 2 Cronici 20:36 spune că aceste corăbii au fost făcute la Eţion-Gheber pentru a naviga la Tarşiş. Aceste ultime texte par să contrazică orice destinaţie mediteraneană, şi indică un loc de pe coasta Mării Roşii sau a Africii. Expresia ’oni tarsis, corăbii din Tarşiş, se poate referi în general la corăbii care transportau metal prelucrat spre ţări îndepărtate, de la Eţion-Gheber sau către Fenicia, venind din V Mediteranei. Cu privire la teoria că aceste corăbii din Tarşiş erau corăbii maritime numite după portul Tars, sau gr. tarsos, „vâslă", vezi *CORĂBII ŞI BĂRCI.

Aceste corăbii au simbolizat bogăţie şi putere. O imagine plastică despre ziua judecăţii divine a fost descrierea acestor corăbii mari în ziua aceea (Psalmul 48:7; Isaia 2:16; 23:1, 14). Faptul că Isaia 2:16 compară corăbiile din Tarşiş cu „un loc plăcut" (VSR „meşteşug măiestru") sugerează că oricare ar fi identificarea originală a Tarşisului, în literatura şi imaginaţia populară a devenit un paradis îndepărtat de unde pot fi aduse tot felul de lucruri de lux în ţări cum sunt Fenicia şi Israel.

BIBLIOGRAFIE
W. F. Albright, „New Light on the Early History of Phoenician Colonization", BASOR 83, 1941, p. 14 ş.urm.; „The Role of the Canaanites in the History of Civilization", Studies in the History of Culture, 1942, p. 11-50, în special p. 42; C. H. Gordon, Tarshish", IDB, 4, p. 517 ş.urm.

J.A.T


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: