urâciune
URÂCIUNE. Patru cuvinte evreieşti sunt
traduse „urâciune".
1. piggul este folosit cu
referire la carnea de la jertfe care a fost lăsată afară prea mult timp
(Levitic 7:18, etc.).
2. siqqus se referă la idoli
(„Milcom, urâciunea amoriţilor", 1 Împăraţi 11:5) şi la obiceiurile
derivate din idolatrie (Ieremia 16:18).
3. Cuvântul înrudit seqes
este folosit în mare măsură în acelaşi fel, o extindere remarcabilă a
înţelesului fiind aplicarea lui la mâncărurile interzise israeliţilor ca fiind
„necurate" (Levitic 11:10 ş.urm.).
4. toeba este cel mai
important cuvânt din acest grup. Acest cuvânt poate desemna ceva ce ofensează
susceptibilităţile religioase ale altei persoane: „Toţi păstorii sunt o
urâciune pentru egipteni" (Geneza 46:34; la fel ca şi a mânca împreună cu
străinii, Geneza 43:32). Poate fi folosit cu referire la idoli (în 2 Împăraţi
23:13 siqqus este folosit despre Astartea şi Chemoş, iar toeba
este folosit despre Milcom). Desemnează practici derivate din idolatrie, cum a
fost când Ahaz „a trecut pe fiul său prin foc, după urâciunile neamurilor pe
care le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel" (2 Împăraţi 16:3);
desemnează vrăjitoria şi practicile magice (Deuteronom 18:9-14), dar cuvântul
nu este limitat la obiceiuri păgâne. Jertfele oferite lui Iahve într-un spirit
greşit sunt o „urâciune" (Proverbe 15:8; Isaia 1:13). La fel este păcatul
sexual (Levitic 18:22). Cuvântul are conotaţii etice puternice atunci când ni
se spune că „buzele mincionase" şi „două feluri de greutăţi" sunt o
urâciune pentru Domnul (Proverbe 12:22; 20:23, cf. şi 6:16 ş.urm., etc.).
L.M.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu