cheniziţi
CHENIZIŢI.
(ebr. qenizzi). O familie edomită importantă, a cărei descendenţă poate
fi trasată până la Elifaz, fiul cel mai mare al lui Esau (Geneza 36:11,15,42; 1
Cronici 1:36, 53). O parte a lor s-au alăturat locuitorilor din Iuda;
contribuţia lor la istoria lui Israel este indicată în 1 Cronici 4:13 ş.urm.
Vers. 15 este dificil; poate că în original a fost: „... nume pierdute; aceştia
au fost fiii lui Chenaz". Descendenţa chenizită a lui Caleb este trasată
întotdeauna prin Iefune (Numeri 32:12; Iosua 14:6,14). „Otniel, fiul lui
Chenaz" se poate să însemne doar „Otniel, chenizitul”; în caz contrar,
acest Chenaz trebuie să fi fost fratele mai tânăr al lui Caleb, iar Otniel a
fost nepotul său. Istoria lui Caleb arată că familia sa era o familie
importantă în Iuda încă înainte de Exod (cf. Numeri 13:6); prin urmare, se
poate ca strămoşii lui Iefune să fi fost cei dântii care s-au alăturat tribului
lui Iuda.
Cheniziţii sunt menţionaţi în Geneza 15:19 alături de alte
nouă popoare care ocupau ţara promisă lui Avraam; aceasta înseamnă, în termenii
aşezărilor de mai târziu, că a inclus Neghevul, dar nu a inclus nici o parte
din Edomul propriu-zis (cf. Deuteronom 2:5).
J.P.U.L.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu