Ghehazi
GHEHAZI. Slujitorul lui
Elisei. Se poate să fie „slujitorul" al cărui nume nu este dat în 2
Împăraţi 4:43 şi „slujitorul" din 2 Împăraţi 6:15, dar el este numit numai
în trei ocazii.
În 2 Împăraţi 4 el îi sugerează lui Elisei că Sunamita ar
trebui răsplătită cu promisiunea unui fiu, iar mai târziu a luat toiagul lui
Elisei şi l-a pus peste copilul mort, cu speranţa zadarnică a readucerii lui la
viaţă.
În 2 Împăraţi 5, după ce Elisei a refuzat să ia un cadou de
la Naaman atunci când acesta a fost vindecat de lepră, Ghehazi a obţinut daruri
pentru sine, folosind un pretext fals. Ca pedeapsă, el însuşi a fost lovit de
lepră. Textul din 2 Împăraţi 5:27 ar trebui comparat cu reglementările cu
privire la lepră, din Levitic 13:12-13. În această formă de boală de piele,
oricare ar fi fost, atunci când toată pielea se făcea albă, victima era
„curată" şi nu mai era izolată. Prin urmare, Ghehazi a putut continua să
fie slujitorul lui Elisei.
În 2 Împăraţi 8:1-6 Ghehazi îi povesteşte regelui Ioram
felul în care fiul Sunamitei a fost readus la viaţă. În timp ce el vorbea a
venit tocmai femeia aceia ca să-i ceară regelui să-i redea proprietatea.
J.S.W.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu