Fineas
FINEAS. Un nume de
origine egipteană, P’-nhsy, „Nubianul"; nume popular în Egipt în
perioada Regatului Nou (secolele 16-12 î.Cr.). În VT numele este purtat de trei
persoane.
1. Fiul lui Eleazar şi nepotul lui Aaron
(Exod 6:25; 1 Cronici 6:4, 50; Ezra 7:5), cu descendenţă preoţească (Ezra 8:2).
El a omorât pe un israelit şi pe femeia madianită (păgână) pe care o luase,
după ce Israel a luat parte la obiceiuri păgâne la Sitim (Numeri 25; Psalmul
106:30) şi apoi a luat parte la războiul împotriva lui Madian (Numeri 31:6). În
timpul lui Iosua, Fineas a ajutat la rezolvarea neînţelegerii cu triburile din
Transiordania cu privire la altarul lor de aducere aminte (Iosua 22:9 ş.urm.).
După ce şi-a îngropat tatăl în muntele său (Iosua 24:33) Fineas a îndeplinit
funcţia de mare preot în prima parte a perioadei Judecătorilor (Judecători
20:28; poate 1 Cronici 9:20).
2. Cel mai tânăr dintre cei doi fii ai
lui Eli care au avut o reputaţie rea, către sfârşitul perioadei Judecătorilor
(1 Samuel 1:3; cf. 2:12-17, 34). El a fost omorât în bătălia de la Afec în care
filistenii au luat chivotul legământului (1 Samuel 4). Un nepot al acestui
Fineas a fost preot în timpul domniei lui Saul (1 Samuel 14:3).
K.A.K.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu