vânt
VÂNT. (Ebr. ruah).
1. Evreii credeau că climatul este
influenţat de cele patru vânturi din cele patru colţuri ale pământului (Ieremia
49:36; Daniel 7:2; Apocalipsa 7:1). Vântul poate fi o sursă de binecuvântare
sau de blestem, în funcţie de sursa lui. Puterea lui extraordinară sugerează că
vântul este suflarea lui Dumnezeu (Isaia 40:7), controlat de El (Psalmul
107:25; Proverbe 30:4; Marcu 4:41), creat de El (Amos 4:13) şi folosit în mod
creator pentru scopurile Lui (Geneza 1:2; Ezechiel 37:9).
2. Întrucât în limba ebraică este
imposibil să fie date nume compuse vântului, cele patru puncte cardinale sunt
folosite pentru a descrie alte direcţii (Ezechiel 37:9; Daniel 8:8; Zaharia
2:6; Matei 24:31; Apocalipsa 7:1).
a. Vântul de N (ruah sapon)
este asociat cu frigul, iar vântul de NE împrăştie ploaia (Iov 37:9, 22;
Proverbe 25:23).
b. Vântul de S (ruah darom)
are efecte variabile, fie furtunoase (Isaia 21:1; Zaharia 9:14), fie blânde
(Faptele Apostolilor 27:13). Sirocco, asociat de obicei cu vântul de S, este
deosebit de fierbinte şi arid, un vânt katabatic care se coboară din podişul
Sinai şi din Arabia (Iov 37:16-17; Ieremia 4:11; Osea 12:1; Luca 12:55). Dar
efectele katabatice pot fi cauzate oriunde există o schimbare brusca a
direcţiei, astfel încât efectele pot fi descrise ca vânturi de E (Isaia 27:8;
Ezechiel 17:10; Osea 13:15; Iona 4:6). El distruge iarba şi toată vegetaţia se
usucă (Psalmul 103:16; Isaia 40:6-8; Iacov 1:11).
c. Vântul de E (ruah qadim)
este descris de asemenea ca un vânt uscat dinspre pustie (Iov 1:19; Ieremia
4:11; 13:24), bătând puternic şi în rafale (Exod 14:21; Iov 27:21; 38:24;
Ieremia 18:17), cu călduri dogoritoare (Amos 4:9; Osea 13:15) care afectează
vegetaţia (Geneza 41:6, 23, 27; Ezechiel 17:10; 19:12).
d. Vântul de V (ruah yam ) este descris în limba arabă ca „tatăl ploii" (1 Împăraţi 18:44-45; Luca 12:54). Trebuie făcută distincţie între briza marină din timpul zilei, care era o caracteristică a coastei marine în timpul verii, scăzând temperaturile ridicate; vânturile dinspre V care bat cu putere în timpul iernii, expunând corăbiile ancorate la hula de NV. Vântul simbolizează nimicnicia (Isaia 41:29) şi caracterul trecător al omului (Psalmul 78:39) şi este folosit de asemenea cu privire la Duhul lui Dumnezeu (Ioan 3:8; Faptele Apostolilor 2:2; *DUHUL SFÂNT).
e. Eurachilo, un nume hibrid format
din gr. euros, „vânt de răsărit" şi lat. aquilo, „vânt de
nord", şi probabil un termen nautic; este numele dat vântului de furtună
descris cu prilejul naufragiului lui Pavel (Faptele Apostolilor 27:14). J.
Smith a adus argumente puternice pentru a arăta că vântul este „din
nord-est" şi ca naufragiul a avut loc, de fapt, în apropiere de coasta
insulei *Malta. Recent A. Acworth a argumentat că naufragiul a avut loc în
apropiere de Milet în Marea Adriatică şi că vântul era un vând de sud-est.
Acest argument a fost contrazis în mod convingător de C. J. Hemer, care
reafirmă localizarea în apropiere de Malta. Marinarii maltezi folosesc termenul
„gregale" pentru a descrie vânturile violente, însorite de furtuni
maritime în timpul iernii, asociate cu depresiuni atmosferice deasupra Libiei
sau a Golfului Gabes. O corabie romană mică, prinsă într-o asemenea furtună
după ce a trecut pe lângă Sicilia, ar fi fost bucuroasă să vadă insulele
Malteze, căci de acolo mai erau vreo 320 de km pe mare până la un port tunisian
unde puteau fi în siguranţă.
BIBLIOGRAFIE
J. Smith, Voyage and Shipwreck of St. Paul,
1880, p. 287-291; vezi de asemenea A. Acworth, „Where was St. Paul shipwrecked?
A reexamination of the evidence", JTS, s.n. 24, 1973, p. 190-192; C. J.
Hemer, „Euraquilo and Melita", JTS,.v. 26, 1975, p. 100-111.
J.M.H.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu