Aşdod
AŞDOD. Tel Ashdod, la
6 km de un sat contemporan cu acelaşi nume, a fost o cetate filisteană
importantă, menţionată pentru prima oară în texte de la sfârşitul epocii
bronzului (Iosua 11:22) care vorbesc despre Ugarit. Se poate să se fi
împotrivit încercărilor lui Iuda de a cuceri zona şi de a se stabili acolo
(Iosua 13:3; 15:46-47). A avut un port important (Ashdod-Yam; în scrierile
acadiene, Asdudimmu; cf. ANET, p. 286) şi un templu al lui Dagon în care
a fost dus chivotul legământului (1 Samuel 5:1 ş.urm.). Cetatea Aşdod a fost
atacată de Ozia, regele lui Iuda (2 Cronici 26:6). Potrivit unor inscripţii
asiriene, atunci când s-a răsculat împotriva Asiriei care a înlocuit pe regele
Azuri cu fratele său, cetatea Asdudu a fost jefuită de Sargon II în anul
711 î.Cr. Aceste calamităţi au fost redate în scris de Amos (1:8) şi Isaia
(20:1). Mai târziu a fost asediată timp de 29 de ani de Psamtik I, regele
Egiptului (Herodot 2.157), a devenit o provincie babiloniană şi a fost slabă
(Ieremia 25:20) şi părăsită (Ţefania 2:4; Zaharia 9:6). A fost repopulată
parţial după Exil (Neemia 13:23-24). În timpul Macabeilor cetatea se numea
Azotus şi idolatria ei a atras atacuri din partea lui Ioan Hasmoneanul şi Ioan
Hyrcanus (1 Macabei 5:68; 10:84). Cetatea a fost separată de Iudea de către
Pompei (Josephus, BJ 1. 156), reconstruită de Gabinius şi apoi dată de către
Cezar August lui Salome, sora lui Irod; a avut o perioadă de înflorire (Faptele
Apostolilor 8:40) până când a capitulat în faţa lui Titus.
Excavaţiile făcute (1962-72) confirmă această istorie şi au
scos la lumină urme ale ocupării de către canaaniţi, filisteni (templu) şi
probabil de către Solomon (poarta).
BIBLIOGRAFIE
EAEHL, 1, p. 103-119; F. M. Cross, Jr. şi D. N. Freedman,
BASOR 175, 1964, p. 48 ş.urm. - despre numele cetăţii).
D.J.W.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu