îngerii Bisericilor
ÎNGERII
BISERICILOR. „Cele şapte stele" din vedenia de pe Patmos sunt explicate ca fiind
„îngerii (angeloi) celor şapte biserici" (Apocalipsa 1:20) cărora
le sunt adresate scrisorile din Apocalipsa 2 şi 3. Conceptul de „înger"
este problematic. Adesea este luat fie în sensul de îngeri păzitori, fie în
sensul de lideri umani sau episcopi ai bisericilor. Ambele sugestii implică
dificultăţi de interpretare. În altă parte în Apocalipsa angelos
înseamnă în mod cert „înger", dar este greu să-i facem pe „îngeri"
părtaşi la responsabilitatea pentru păcatele bisericii. Interpretarea de
„episcopi" pare să fie contrară folosirii termenului şi nu este sprijinită
de texte paralele. Nu se pune un accent atât de puternic pe episcopat decât mai
târziu, pe vremea lui Ignatius. Această idee nu poate fi bazată nici pe textul
alterat din 2:20, „soţia ta" (sou introdus prin ditografie). De
asemenea, ar fi ciudat ca un singur om să fie socotit răspunzător în mod
individual şi absolut pentru biserică. Termenul angelos înseamnă literal
„mesager", dar ideea care a părut atrăgătoare la început, că angeloi
ar fi mesageri desemnaţi de biserici, nu poate fi acceptată din mai multe
motive.
Dificultatea
reală probabil că se datorează faptului că imaginea face parte dintr-un context
şi dintr-un gen literar exlusiv pentru logica unor categorii moderne. Termeul angelos
trebuie redat verbal ca „înger", dar echivalenţa verbală nu este
suficientă pentru a explica ideea care stă la baza termenului. Poate că
„înger" este un omolog ceresc al bisericii. În practică ne putem imagina
că este vorba de o personificare a bisericii, chiar dacă această idee
nedreptăţeşte nuanţele conceptului original.
C.J.H.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu