Manahat, manahetiţii
MANAHAT, MANAHETIŢII.
1. Fiul lui Şobal, fiul lui Seir,
horitul (Geneza 36:23; 1 Cronici 1:40), care a fost strămoşul unui clan care
locuia în Munţii Seir şi care îi purta numele. Mai târziu acest clan a fost
asimilat de Edom.
2. Numele unei cetăţi unde au fost
duşi în captivitate nişte beniamiţi (1 Cronici 8:6) şi care pare să fi fost
aşezată în vecinătatea Betleemului (după GTT, p. 155). ISBE şi Grollenberg
sugerează că această cetate ar trebui identificată cu Manocho, un oraş în
ţinuturile deluroase ale Iudeii, care este menţionată în Iosua 15:59, LXX, care
la rândul ei ar trebui probabil identificata cu Maliha din zilele noastre, la
SV de Ierusalim. Manahat mai poate fi aşezarea Nohah din Judecători 20:43, căci
ambele nume înseamnă „loc de odihnă". Scrisoarea Amarna 292 (ANET, p. 489)
menţionează o aşezare numită Manhatu în apropiere de Ghezer, care se referă
probabil la acelaşi loc.
Manahetiţii, locuitorii Manahatului, sunt
menţionaţi în 1 Cronici 2:52,54. Ei erau descendenţii lui Caleb. Jumătate din
ei erau descendenţii lui Şobal şi jumătate descendenţii lui Salma. (*SALMON).
JD.D.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu