Aşcalon
AŞCALON. Oraşul modern
(Asqalon) se află pe coasta de S a
Palestinei, între Jaffa şi Gaza. Excavaţiile arată că oraşul a fost locuit din
vremuri neolitice până în secolul al 13-lea î.Cr. (IEJ 5, 1955, p. 271). Este
menţionat în texte egiptene (secolele 19-15 î.Cr.) şi în *scrisorile de la
Amarna (secolul al 14-lea î.Cr.) când liderul Aşcalonului, Widiya, a ajutat pe
Habiru. În Deuteronom 2:23 s-ar putea să fie o referire la ocuparea
prefilisteană. Cetatea a fost jefuită de Ramses II (ANET, p. 256, cf. stela
Merenptah, ANET, p. 378).
A fost cucerită de Iuda (Judecători 1:18), dar şi-a
redobândit independenţa şi a fost una dintre cele cinci cetăţi filistene majore
(Iosua 13:3); a fost aliată cu *Gaza, *Aşdod şi *Ecron (Amos 1:1-7) şi uneori
cu Gat (2 Samuel 1:20). *Tiglat-Pileser III a transformat Asqaluna
într-un vasal al Asiriei în anul 733 î.Cr., până când a fost cucerită de
Sanherib, regele Asiriei, care a înăbuşit revolta lui Sidqa şi l-a aşezat pe
tron pe Sharruludar (701 î.Cr.).
Aşcalonul a ajuns din nou sub dominaţie egipteană în cca.
630 î.Cr., dar a fost atacat în anul 604 î.Cr. pentru că s-a împotrivit lui
Nebucadneţar (Cronica Bab.). Regele Aga a fost omorât iar prizonierii au fost
duşi la Babilon în 598 î.Cr. (Mélanges Dussaud 2, 1939, p. 298). Acest
eveniment, prezis de Ieremia (47:5-7) şi Ţefania (2:4-7), a avut un efect
profund asupra Ierusalimului, care avea să împărtăşească o soartă asemănătoare
câţiva ani mai târziu (Ieremia 52:4-11). Aşcalonul a fost subordonat Tirului în
vremea Imperiului Persan şi a devenit o cetate elenistă liberă în 104 î.Cr. A
fost cucerită de Ionatan (1 Macabei 10:86). Irod cel Mare a înfrumuseţat
cetatea, care a fost cetatea sa natală. Excavaţiile (1921-76) au scos la lumină
rămăşiţe succesive canaanite, filistene, persane, eleniste şi, în special,
romane .
BIBLIOGRAFIE
EAEHL, 1, 1975, p. 121-130.
D.J.W.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu