Araba
ARABA (În ebr. ’araba).
În AV, cuvântul este folosit numai o singură dată în forma originală (Iosua
18:18), deşi este întâlnit frecvent în textul ebraic.
1. Rădăcina rb, care înseamnă
„uscat", „ars", şi prin urmare „ţinut pustiu", este folosită
pentru a descrie stepa deşertului (Iov 24:5; 39-6; Isaia 33:9; 35:1, 6; Ieremia
51:43); RSV traduce de obicei „pustie" sau „deşert".
2. Când este folosit cu un articol (ha-’araba),
numele este dat în general văii depresionare care merge de la Marea Tiberiadei
spre Golful Aqaba. Deşi semnificaţia topografică a acestui cuvânt a fost
ignorată de comentatorii mai vechi, ea are o conotaţie specifică în multe
pasaje din VI. Localizarea ei este legată de lacul Tiberiadei (Deuteronom 3:17;
Iosua 11:2; 12:3), iar înspre S, de Marea Roşie şi de Elath (Deuteronom 1:1;
2:8). Marea Moartă este numită Marea Araba (Iosua 3:16; 12:3; Deuteronom 4:49;
2 Împăraţi 14:25). În zilele noastre, valea Iordanului mergând spre sud până la
Marea Moartă este numită Ghor, „depresiunea", şi Araba propriu-zisă începe
la S de stâncile Scorpionului şi se termină la Golful Aqaba. Pentru
caracteristicile fizice ale văii, vezi *IORDAN.
3. Pluralul aceluiaşi cuvânt,
„Araboth", fără articol, este folosit în sensul primar al cuvântului
pentru a descrie anumite regiuni pustii din Araba, în special împrejurul
Ierihonului (Iosua 5:10, RSV „câmpii"; 2 Împăraţi 25:5; Ieremia 39:5, RSV,
„câmpii") şi pustia Moabului. Araboth Moab („câmpiile Moabului", RSV)
este complet diferită de ţinuturile pastorale şi de terenurile cultivate din
platoul care se înalţă deasupra văii depresionare Sede-Moab (vezi Numeri 22:1;
26:3, 63; 31:12; 33:48-50; Deuteronom 34:1,8; Iosua 4:13; 5:10, etc.).
4. Bet-Araba (casa lui Araba) se referă
la o aşezare situată în apropiere de Ain el-Gharba (Iosua 15:6, 61; 18:22).
BIBLIOGRAFIE
D. Baly, Geography of the Bible, 1974, p. 191-209.
J.M.H.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu