Dariu, Darius
DARIU, DARIUS (ebr. Dare’yawes;
acad., elam. Dariawus; persană veche, Darayavatus; gr. Dareios).
1. Darius Medul, fiul lui Ahaşveroş
(Xerxes; Daniel 9:1), a primit conducerea în urma morţii lui Belşaţar (5:30-31)
şi a fost făcut rege al caldeilor (9:1) la vârsta de 62 de ani (5:31). El a
purtat titlul de „rege" (6:6, 9, 25) iar anii au fost socotiţi în raport
cu domnia sa (11:1). El a numit 120 de guvernatori subordonaţi faţă de trei
preşedinţi, dintre care unul era Daniel (6:2), care a prosperat în timpul
domniei sale (6:28). Potrivit lui Josephus (Ant.10. 249), Daniel a fost mutat
de Darius în Media.
Întrucât Darius Medul nu este menţionat pe nume în afara
cărţii lui Daniel, iar inscripţiile cuneiforme contemporane nu recunosc nici un
rege al Babilonului între Nabonidus (şi Belşaţar) şi urcarea pe tron a lui
Cirus, istoricitatea lui Darius a fost contestată şi relatarea din VT despre
domnia lui a fost considerată un amestec de tradiţii confuze (H. H. Rowley, Darius
the Mede, 1935). Pe de altă parte, naraţiunea are aspectul unei scrieri
istorice autentice şi absenţa multor scrieri istorice din această perioadă nu
este un motiv pentru care istoricitatea lui Darius să nu fie acceptată.
Au fost făcute multe încercări de a-l identifica pe Darius
cu persoane menţionate în textele babiloniene. Două dintre ipotezele cele mai
rezonabile îl identifică pe Darius cu (a) Gubaru, (b) *Cirus.
Gubaru a fost guvernator al Babilonului şi al regiunii de dincolo de Râu
(Eufrat). Totuşi, nu există nici o dovadă că el ar fi fost Med, că ar fi fost
rege, numit Darius, fiu al lui Ahaşveroş, sau că ar fi avut în jur de 60 de
ani. Cirus, care era înrudit cu Mezii, a fost numit „rege al Mezilor" şi
se ştie că avea 62 de ani când a ajuns rege al Babilonului. Potrivit
inscripţiilor, el a numit mulţi oficiali subordonaţi iar documentele erau datate
în funcţie de anii domniei sale. Această teorie cere ca versetul din Daniel
6:28 să fie tradus: „...În timpul domniei lui Darius, adică în timpul domniei
lui Cirus Persanul", ca o explicaţie a faptului că scriitorul ar fi
folosit texte care foloseau două nume pentru aceeaşi persoană. Deficienţa
acestei teorii constă în faptul că Cirus nu a fost numit nicăieri „fiul lui
Ahaşveroş" (dar acesta s-ar putea să fie un termen folosit numai pentru
persoane de rang regal) sau „din neamul Mezilor".
2. Darius I, fiul lui Histaspe, care a
fost rege în Persia şi în Babilon, unde l-a succedat pe Cambyses (după ce au
fost detronaţi doi uzurpatori) şi a domnit între 521-486 î.Cr. El le-a permis
evreilor care s-au întors în ţară să reconstruiască Templul din Ierusalim împreună
cu Iosua şi Zorobabel (Ezra 4:5; Hagai 1:1; Zaharia 1:1).
3. Darius II (Nothus), care a domnit în
Persia şi în Babilon (423-408 î.Cr.), numit „Darius Persanul" în Neemia
12:22, poate pentru a-l deosebi de „Darius Medul", întrucât tatăl lui
Jaddua, marele preot, este menţionat într-unul din Papirusurile elephantine din
cca. 400 î.Cr., nu este nevoie să presupunem că acest Jaddua a fost marele
preot care l-a întâmpinat pe Alexandru în 332 î.Cr. şi că Darius care este
menţionat aici este Darius III (Codomanus), care a domnit între cca. 336-331
î.Cr.
BIBLIOGRAFIE
J. C. Whitcomb, Darius the Mede, 1959; D. J. Wiseman,
Notes on same Problems in the Book of Daniel, 1970, p. 9-16.
D.J.W.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu