efata
EFATA. Cuvântul
adresat de Isus unui surd (Marcu 7:34). Probabil că este un verb aramaic la
modul imperativ, transcris în greacă, iar evanghelistul adaugă traducerea (în
greacă): „deschide-te". Verbul aramaic folosit este petah, „a
deschide"; nu se poate determina cu certitudine dacă a fost folosit
pasivul simplu (ethpeel) sau pasivul intensiv (ethpaal). Prima
formă ar fi ‘etpetah, a doua ar fi ‘etpattah. Se pare că, în
oricare caz, t a fost asimilat în p; aceasta este o
caracteristică a limbii aramaice de mai târziu şi a dialectelor sale (de ex.
cel siriac). O altă posibilitate ar fi ca acest cuvânt să fie ebraic
(conjugarea niphal)
BIBLIOGRAFIE
S. Morag, JSS 17, 1972, p. 198-202.
D.F.P.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu