Vă recomandăm:

Vă recomandăm:

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S Ş T Ţ U V Z

evlavie (1)


EVLAVIE (1). În literatura păgână termenul gr. eusebeia înseamnă respectul datorat oamenilor şi zeilor, dar în Scripturi cuvintele din acest grup (cum este theosebeia, întâlnit numai în 1 Timotei 2:10) se referă în exclusivitate la reverenţa faţă de Dumnezeu (cu excepţia textului din 1 Timotei 5:4, unde înseamnă respectul cuvenit pentru cei din propria familie). Alford susţine că în afirmaţia lui Petru că nu eusebeia apostolilor a fost sursa vindecării (Faptele Apostolilor 3:12), termenul „poartă ideea de evlavie sau pietate operativă şi cultică, nu ideea de caracter inerent" şi îl traduce „eficacitate meritorie înaintea lui Dumnezeu".

Eusebius defineşte termenul ca „a privi în sus spre unicul şi singurul... Dumnezeu şi a trăi viaţa în armonie cu El". În Faptele Apostolilor 10:2 (cf. v. 7) Corneliu este descris ca eusebes („cucernic") şi temător de Dumnezeu; evlavia lui este ilustrată de grija pentru familia sa, de dărnicie şi rugăciuni şi de dornicia sa de a urma instrucţiunile divine. Cuvântul este întâlnit mai frecvent în Epistolele pastorale (1 Timotei 2:2; 3:16; 4:7-8; 6:3, 5-6, 11; 2 Timotei 3:5; Tit 1:1). E. F. Scott consideră că eusebeia este cuvântul caracteristic pentru Epistolele pastorale şi vede în acest termen „două lucruri: pe de-o parte un crez corect şi pe de altă parte un mod corect de acţiune". Dar eusebeia este o atitudine personală faţă de Dumnezeu şi nu doar un crez corect, iar acţiunea nu este paralelă cu acea acţiune ci îşi are izvorul chiar în ea, de ex. 2 Timotei 3:5, unde evlavia formală este prezentată în contrast cu aceea care are putere; de asememnea, în 2 Petru 1:3 evlavia este derivată din puterea divină. „Taina evlaviei" (1 Timotei 3:16) este doctrina fundamentală centrată în Persoana lui Cristos, care este sursa şi criteriul oricărei închinări şi a oricărei conduite creştine. În 2 Petru 3:11 este folosit pluralul pentru a indica acţiuni evlavioase. Substantivul „evlavie" nu apare în VT, dar este întâlnit frecvent în Apocrife, de ex. 2 Macabei 12:45.

BIBLIOGRAFIE
W. Mundle, W. Guenther, în NIDNTT 2, p. 90-95; R. Bultmann, TDNT 2, p. 751-754; G. Bertram, TDNT 3, p. 123-128; W. Foerster, TDNT 7, p. 175-184.

J.C.C.


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: