guvernator
GUVERNATOR.
I. În Vechiul Testament
Întrucât Israelul, în tot cursul istoriei sale, a fost
implicat direct sau indirect în mai multe civilizaţii, fiecare dintre acestea
având un sistem constituţional distinct şi titluri specifice pentru persoanele
care deţineau autoritatea, nu este surprinzător să întâlnim o diversitate de
termeni ebr. care sunt traduşi „guvernator", „căpătenie",
„domnitor". Aceşti termeni pot fi clasificaţi în felul următor:
a. Termeni specializaţi
Dintre aceşti termeni, cel mai des întâlnit este ebr. peha
(cf. asir. pahatu), care înseamnă conducător al unui district aflat sub
stăpânirea unui rege; de ex. un guvernator provincial asirian (Isaia 36:9),
guvernatori caldeeni sau persani (Ezechiel 23:6, 23; Estera 3:12; 8:9),
persanul Tattenai (Ezra 5:3; 6:6), a cărui satrapie includea Palestina, Fenicia
şi Egiptul; Neemia şi Zorobabel, în calitate de guvernatori ai lui Iuda (Neemia
5:14; Ezra 6:7). Acesta din urmă a fost numit şi Tirşata (Ezra 2:63; Neemia
7:65, 70), forma ebr. a ţinui titlu persan (din Avestan tarshata, „care
primeşte închinare").
b. Termeni generali
Există alte nouă cuvinte ebr. care indică autoritatea în
diferite sfere, ‘allup (de ex. Zaharia 9:7, se referă la guvernatorii
lui Iuda), mosel (Geneza 45:26, despre Iosif în Egipt) şi sallit
(Geneza 42:6, tot despre Iosif) sunt termeni cu o sferă mai largă; ceilalţi
sunt folosiri cu un sens mai specific: paqid („supraveghetor",
Ieremia 20:1, cu referire la un preot; cf. Geneza 41:34, cu referire la
slujbaşii egipteni), hoqeq (despre legiuitori, Judecători 5:9, 14), sagan
(„adjunct", „locţiitor", de ex. Daniel 3:2; în unele trad.
„guvernatori"), nasi (care indică un rang social, 2 Cronici 1:2), sar
(„guvernatorul unei cetăţi", 1 Împăraţi 22:26) şi nagid
(„comandantul unui palat", 2 Cronici 28:7).
II. În Noul Testament
Sunt folosite mai puţine cuvinte gr. şi uneori sunt folosite
într-un sens vag, alteori în sens specializat.
a. hegoumai („a
conduce") şi termenii derivaţi apar cel mai frecvent. Termenul hegemon
este folosit pentru guvernatori în general (Marcu 13:9; 1 Petru 2:14), dar
descrie mai adesea conducători romani subordonaţi cum au fost Pilat (Matei
27:2; 28:14), Felix (Faptele Apostolilor 23:26) şi Festus (Faptele Apostolilor
26:30), care erau „procuratori" (sau, în cazul lui Pilat „prefect")
sub autoritatea unui legat al provinciei Siria (echivalentul gr. oficial era epitropoi).
b. Alţi termeni apar în Ioan 2:8 (architriklinos,
„nunul" 2 Corinteni 11:32 (ethnarches, *„etnarhi"), Galateni
4:2 (oikonomos, „epitropi", cf. Luca 12:42; 1 Corinteni 4:2) şi
Iacov 3:4 (euthynon, „cârmaci" sau „timonier").
B.F.H.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu