Iturea
ITUREA (Gr. Itouraia,
Luca 3:1). Numele, menţionat alături de *Trahonitis, derivă aproape cu
certitudine de la ebr. yetur, un fiu al lui Ismael (Geneza 25:15-16; 1
Cronici 1:31), menţionat de asemenea ca un trib care era în război cu
israeliţii de la E de Iordan (1 Cronici 5:19). Nu se ştie aproape nimic despre
acest trib până după vremea regelui evreu Aristobulus I (105-104 î.Cr.), despre
care se spune că a luptat împotriva itureenilor şi a cucerit o parte din ţara
lor (Josephus, Ant. 13.318). După aceea scriitorii clasici (Josephus, Strabo,
Pliniu, Dio Cassius etc.) fac aluzie frecvent la ei. Uneori sunt numiţi
sirieni, alteori arabi.
Pe vremea cuceririi romane ei erau cunoscuţi ca un trib de
jefuitori sălbatici, foarte pricepuţi în folosirea arcului, dar nu erau
asociaţi cu nici o regiune geografică precisă. Iturea a făcut parte din
teritoriul stăpânit de Irod cel Mare, după a cărui moarte în anul 4 î.Cr.
regatul a fost împărţit, iar anumite regiuni inclusiv Trahonitis şi ceea ce s-a
numit „casa lui Zeno (sau Zenodorus) din Paneas" au format tetrarhia lui
Filip (*TETRARH). Dacă această regiune a fost locuită de itureeni, aşa cum pare
probabil, se poate să fi fost cunoscută sub numele de Iturea, deoarece
triburile migratoare au dat adesea numele lor la teritoriile noi pe care le-au
ocupat. Josephus, când defineşte limitele teritoriului lui Filip, nu
menţionează în mod specific Iturea - unii spun că aceasta se datorează faptului
că Iturea nu era separată de Trahonitis (Ant. 17. 189).
Prin urmare, cum trebuie interpretată referirea lui Luca:
este o formă substantivală sau adjectivală? Se referă la un ţinut sau la un
popor? Nu putem avea certitudine deplină. Numele de locuri din această regiune
şi din vremea aceasta sunt remarcabile prin flexibilitatea lor şi prin faptul
că pot fi alterate, iar adesea avem de-a face cu suprapuneri. Singurul lucru pe
care-l putem spune cu certitudine este că Iturea a fost, aşa cum spune W.
Manson (Luke în MNTC), „un ţinut deluros din zona munţilor Antiliban, locuit de
arabi rătăcitori".
Caligula a dat regiunea lui Irod Agripa I. După moartea
acestuia a fost integrată în provincia Siria, fiind administrată de
procuratori.
BIBLIOGRAFIE
Articole de W. M. Ramsay şi G. A. Smith în The Expositor
4, 9, 1894, p. 51-55, 143-149, 231-238; E. Schürer, HJP, 1, 1973, p. 561-573;
A. H. M. Jones, The Herods of Judaea, 1938, p. 9-11, passim.
J.D.D.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu