magi
MAGI. Termenul este folosit în Herodot
(1. 101, 132) cu privire la un trib al Mezilor care îndeplineau o slujbă
preoţească în Imperiul Persan; în lucrările altor scriitori clasici termenul
este sinonim cu „preot". Pe lângă aceste utilizări, Daniel (1:20; 2:27;
5:15) utilizează cuvântul pentru o clasă de „înţelepţi" sau astrologi care
tălmăcesc visurile şi mesajele ce le primesc de la zeităţile lor. În NT sensul
este mai larg şi îi include pe toţi cei care practică arta magiei (vezi.
Faptele Apostolilor 8:9; 13:6, 8).
Atât Daniel cât şi Herodot ne ajută să înţelegem
cine au fost magii din Matei 2:1-12. Se pare că aceşti magi au fost astrologi
religioşi ne-evrei, care din studiul mişcării astrelor au dedus naşterea unui
mare rege iudeu. După ce au căutat să obţină informaţii de la autorităţile
iudaice, ei au venit la Betleem să aducă omagii noului născut. Nu este sigur
dacă „Răsăritul" de unde au venit ei se referă la Arabia, la Babilon sau
la vreo altă ţară.
Istoricitatea vizitei magilor a fost pusă la
îndoială datorită tăcerii pe care au păstrat-o alte surse, atât cu privire la
evenimentul propriu-zis cât şi cu privire la ulterioara ucidere a copiilor de
către Irod, precum şi datorită faptului că a fost considerată ca o parte
legendară a naraţiunii. Deşi trebuie să acordăm deplină greutate descrierilor
istorice din istorisire (de exemplu, steaua care a stat deasupra Betleemului),
simbolismul descriptiv nici nu confirmă nici nu neagă istoricitatea
evenimentului în discuţie. O abordare ad litteram, fie ea cu scopul de a
dezbrăca naraţiunea de elementul istoric ori de a exagera elementul miraculos
este incompatibilă cu semnificaţia pe care evanghelistul o dă naraţiunii.
Pentru Matei, vizita magilor reprezintă relaţia pe care o are Mesia cu lumea
Neamurilor şi este de asemenea o introducere a altor evenimente privitoare la
copilăria lui Isus, semnificative din punct de vedere profetic. Naraţiunea
descrie fidel aspiraţiile mesianice ale evreilor şi caracterul lui Irod. Poate
că există într-o anumită măsură o confirmare şi din punct de vedere astronomic
referitoare la stea, *STELE în suprapunerea lui Jupiter şi a lui Saturn în anul
7 î.Cr. şi în raportul privitor la o cometă în China în anul 4 î.Cr. Dar
paralele de genul acesta trebuie utilizate cu precauţie.
Tradiţiile creştine de mai târziu i-au privit pe
magi ca pe nişte regi (datorită Psalmul 72:10; Isaia 49:7; 60:3) şi au stabilit
numărul lor la trei (datorită darurilor) sau la 12. În calendarul creştin...(Epifania),
original asociată cu Botezul lui Cristos, reflectă importanţa vizitei magilor
pentru creştinătatea de mai târziu. (*MAREA VESTIRE; *CÂNTAREA MARIEI).
E.E.E.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu