somn
SOMN. VT foloseşte mai multe cuvinte
pentru „somn", NT are mai puţine; însă de ele nu se leagă nici o
semnificaţie particulară. Ele semnifică somn în sensul odihnei şi refacerii
fizice.
După cum ne-am putea aştepta, termenul „somn"
este folosit într-un sens figurativ în ambele Testamente. În Proverbe 19:15
etc., el descrie apatie mintală, iar în Proverbe 24:33 se referă la încetineală
fizică şi lene, trândăvie. Pavel foloseşte termenul pentru a descrie starea de
apatie spirituală a necreştinilor (Efeseni 5:14), care îi lipseşte de vlagă şi
îi face să fie nepregătiţi pentru cea de-a doua venire a lui Cristos (Matei
25:22). Dimpotrivă, creştinul s-a trezit din această apatie spirituală, el este
însă provocat să rămână treaz (1 Tesaloniceni 5:4-8; Romani 13:11 ş.urm.; Matei
25:13; 26:41).
Somnul este de asemenea un sinonim pentru moartea
fizică (Iov 14:12; Ioan 11:11-14; 1 Corinteni 15:18). Aceasta semnifică faptul
că moartea, asemenea somnului, nu este o stare permanentă, şi nici nu „distruge
identitatea celui care doarme" (Luca 24:39 ş.urm.), în ciuda transformării
ce urmează să aibă loc la înviere (1 Corinteni 15:13 ş.urm.).
„Somnul adânc", tardemi, era indus în
mod supranatural (Geneza 2:21; 1 Samuel 26:12), şi era aproape echivalent unei
*„transe" (Geneza 15:12), în care erau date viziuni (Iov 4:13; Daniel
8:18). Echivalentul lui din NT este hypnos (Faptele Apostolilor 20:9).
Viziunile aveau însă loc şi în cursul somnului „obişnuit" (Geneza 28:10
ş.urm.; 1 Samuel 3:2 ş.urm.). Vezi şi *VIS; L. Coenen, NIDNTT 1, p. 441-443.
J.G.S.S.T.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu