teasc
TEASC. O cavitate dreptunghiulară
scobită într-o piatră sau construită artificial în care strugurii erau zdrobiţi
cu picioarele, şi din care sucul rezultat se scurgea într-un vas de colectare.
Termenul este folosit pentru întregul aparat. Un teasc plin era un semn de
prosperitate, în timp ce un teasc gol reprezenta foametea.
Este folosit în sens metaforic în Isaia 63:3 şi în
Ioel 3:13 unde teascul plin şi vasele pline care se revarsă indică grozăvia
măcelului cu care erau ameninţaţi. Serveşte ca o comparaţie puternică în
Plângerile 1:15 şi în Apocalipsa 14:18-20 unde face parte din limbajul
apocaliptic care urmează după căderea prezisă a Babilonului.
BIBLIOGRAFIE
M. Noth, The Old Testament World, 1966.
F.S.F.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu