Teofil
TEOFIL. (Gr. theophilos, „iubit
de Dumnezeu", „prietenul lui Dumnezeu"), omul căruia i-au fost
dedicate ambele părţi ale istoriei lui Luca (Luca 1:3; Faptele Apostolilor
1:1). Unii au socotit că acest nume indică în general „cititorul creştin",
alţii susţin că ascunde o personalitate bine cunoscută, cum ar fi Titus Flavius
Clemens, nepotul împăratului Vespasian (vezi B. H. Streeter, The Four
Gospels, 1924, p. 534 ş.urm.). Dar este cel mai probabil că a fost un nume
real. Titlul „preaalesule", care îi este dat în Luca 1:3, poate indica un
membru al ordinului ecvestru (aflat poate într-o poziţie oficială) sau poate fi
un titlu de curtoazie (cf. Faptele Apostolilor 23:26; 24:3; 26:25). Teofil a
adunat câteva informaţii despre creştinism, dar Luca a decis să-i ofere o
relatare mai organizată şi mai credibilă. Se poate să fi fost un reprezentant
al acelei clase din societatea romană pe care Luca a dorit să o influenţeze de
partea Evangheliei, dar este prea puţin probabil să fi fost avocatul lui Pavel
pe care l-a informat înainte de apărarea înaintea lui Nero (vezi J. I. Still, St.
Paul on Trial 1923, p. 84 ş.urm.).
F.F.B.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu