Ghebal
GHEBAL.
1. Un port canaanit şi fenician ale cărui
ruine se află la Jebeil, la 40 km N de Beirut. Numele, în dialectul semitic de
V gebal, accad. gubla, egip. kpn, înseamnă „deal,
faleză". Numele gr. Byblos s-ar putea datora unei schimbări
fonetice g-b, sau poate indica faptul că acesta este locul unde grecii
au văzut pentru prima oară papirusul (gr. byblos) importat din Egipt ca
material pentru scris.
Excavaţiile începute în 1919 de M. Dunand au scos la lumină
o cetate care a înflorit din vremuri neolitice până în perioada Cruciadelor. Pe
la jumătatea mileniului al 3-lea î.Cr. a fost un centru pentru exportul
lemnului de cedru spre Egipt, primind în schimb articole de lux din Egipt.
Cetatea era apărată cu metereze puternice de piatră, în interior se aflau
temple, case şi morminte. La sfârşitul mileniului al 3-lea oraşul a fost
jefuit, dar s-a refăcut la scurtă vreme. Unul dintre temple a fost dedicat
zeiţei protectoare a oraşului (Baalat Ghebal), un altul a fost un altar
memorial plin de obeliscuri în memoria morţilor; probabil că obeliscurile au
fost tencuite şi purtau inscripţii. În apropierea templelor au fost îngropate
ca jertfe zeci de urne cu arme de bronz, bijuterii şi figurine de zei.
Mormintele regilor din Byblos erau împodobite cu vase de piatră şi cu vase
egiptene din cca. 1800 î.Cr. În vremea aceasta se pare că scribii din Byblos,
care au învăţat să scrie în scrierea egipteană, au inventat o scriere mai
simplă - hieroglifele din Byblos - o scriere silabică constând din vreo optzeci
de semne care ne sunt cunoscute din textele gravate pe plăci de piatră sau pe
plăci de aramă. S-ar putea ca alfabetul să fi apărut aici (*SCRIEREA). Este
cert că aici a fost folosit alfabetul complet dezvoltat în jurul anului 1000
î.Cr., data de pe sicriul de piatră al regelui Ahiram, care poartă cea mai veche
inscripţie alfabetică. Alte texte din jurul anului 900 î.Cr. arată continuarea
legăturilor cu Egiptul. Byblos a intrat în declin pe măsură ce a crescut
puterea Tirului şi Sidonului. Iosua 13:5 include Ghebal ca parte din Ţara
Promisă care încă nu era cucerită şi, de fapt, Israelul nu a stăpânit niciodată
această cetate. Solomon a angajat zidari din Byblos (1 Împăraţi 5:18), iar
pricepuţii constructori de corăbii din Ghebal sunt menţionaţi în Ezechiel 27:9.
Povestea egipteană a lui Wen-amun descrie cetatea prin anul 1100 î.Cr. (ANET,
p. 25-29).
2. O regiune muntoasă în Transiordania ai
cărei locuitori s-au aliat cu alţi vecini ai Israelului împotriva acestuia
(Psalmul 83:7).
BIBLIOGRAFIE
M. Dunand, Fouilles de Byblos, 1937-; N. Jidejian, Byblos
through the Ages, 1968.
A.R.M.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu