grădină
GRĂDINĂ. S-a promis că
viaţa poporului răscumpărat al lui Dumnezeu va fi ca o grădină udată, ordonată
şi roditoare (Isaia 58:11; Ieremia 31:12; cf. Numeri 24:6).
În Egipt evreii au cunoscut grădini de zarzavaturi foarte
productive (Deuteronom 11:10; cf. Numeri 11:5; *MÂNCARE). Grădinile erau
alimentate cu apă printr-un şanţ de irigaţii sau erau udate cu mâna; o reţea de
canale de pământ traversau în cruce straturile de zarzavaturi, ca o tablă de
şah. Prin dărâmarea sau refacerea cu piciorul a peretelui unui asemenea canal,
apa putea fi distribuită după cum era nevoie.
În Palestina oamenii au cultivat grădini de zarzavaturi
(„grădină de *verdeţuri", 1 Împăraţi 21:2; „semănături", Isaia 61:11)
şi de pomi fructiferi (Amos. 9:14; Ieremia 29:5,28; Cântarea Cântărilor 4:16).
Grădinile pot fi asociate, cel puţin în parte, cu viile, livezile de măslini
sau livezile, în general (Eclesiastul 2:5; Amos 4:9; cf. 1 Împăraţi 21:2).
Mirodeniile şi plantele rare erau întâlnite în grădinile regale şi în cele ale
nobililor (Cântarea Cântărilor 5: l; 6:2,11 (nuci); cf. 4:12-16 în general;
Eclesiastul 2:5). Acestea şi celelalte grădini erau înconjurate cu un zid (cf.
Cântarea Cântărilor 4:12) şi trebuia să fie udate, de la un izvor sau dintr-un
bazin (Cântarea Cântărilor 4:15; cf. Eclesiastul 2:5-6; contrast cu Isaia
1:30). Uneori în grădini se mai afla şi o casă de vară (2 Împăraţi 9:27).
„Grădina regelui" de la Ierusalim era un loc binecunoscut (2 Împăraţi
25:4; Ieremia 39:4; 52:7; Neemia 3:15); despre palatul regal al Persiei ni se
spune că avea grădini de plăcere (Estera 1:5; 7:7-8). Regii egipteni şi
mesopotamieni au avut de asemenea grădini frumoase; o grădină a ocupat cândva o
curte interioară mare din palatul somptuos al regilor canaaniţi de la Ugarit
(sec. 14-13 î.Cr.). Pentru informaţii complete despre grădinile din Asiria şi
Babilonia şi despre numeroşii pomi şi plante pe care le-au conţinut, vezi Reallexikon
der Assyriologie, 3, 1959, p. 147-150, de Ebeling, Meissner şi Weidner.
Mormintele erau situate uneori în grădini (2 Împăraţi 21:18,
26; Ioan 18:1, 26; 19:41; *GHETSIMANI). O folosire mai puţin salutară a
grădinilor era pentru ritualurile păgâne, asociate probabil cu cultul
fertilităţii din Canaan (Isaia 1:29; 65:3; 66:17).
Grădina *Eden a fost un simbol al fertilităţii create de
Dumnezeu (Geneza 13:10; Isaia 51:3 etc.).
K.A.K.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu