Hazael
HAZAEL (ebr. haza’el,
hazah’el, „El vede" sau „Cel pe care-l vede Dumnezeu"). Un rege
puternic din Siria (Aram), biciul lui Dumnezeu pentru Israel în timpul domniei
lui Ioram, Iehu şi Ioahaz. Ilie a fost însărcinat să-l ungă ca pe unul dintre
cei trei rânduiţi să desăvârşească extirparea închinării la Baal pe care a
început-o el (1 Împăraţi 19:15-17). Mai târziu, Hazael, care a fost trimis de Ben-Hadad
II la Elisei, a aflat că el avea să fie rege şi avea să devină un asupritor al
Israelului, o prorocie care avea să fie împlinită repede prin omorârea lui
Beh-Hadad şi urcarea lui pe tron (2 Împăraţi 8:7-15). El a luptat împotriva lui
Ioram la Ramot Galaad (2 Împăraţi 8:28-29; 9:14-15) şi l-a înfrânt frecvent pe
Iehu, devastând regiunea de la E de Iordan mergând spre S până la valea Amon (2
Împăraţi 10:32-33). El şi-a continuat atacurile în timpul domniei lui Ioahaz şi
numai îndurarea lui Dumnezeu a salvat Israelul de la nimicirea completă (2
Împăraţi 13:3,22 ş.urm.). 2 Împăraţi 12:17-18 descrie o incursiune siriană în
SV Palestinei, probabil cu scopul de a asigura controlul asupra drumurilor
comerciale. Gatul a fost cucerit, Ierusalimul a fost ameninţat şi Hazael a fost
oprit numai prin plata unui tribut din visteria Templului. Ascensiunea Siriei a
fost stăvilită numai după moartea lui Hazael când fiul său, Ben-Hadad III, a
fost înfrânt de trei ori de Ioas, regele lui Israel (2 Împăraţi 13:24-25). Întrucât
a fost unul dintre principalii asupritori sirieni ai lui Israel, amintirea lui
Hazael a persistat, aşa încât o jumătate de secol după aceste evenimente, Amos
a menţionat numele lui ca un simbol al apogeului puterii Siriei care avea să
simtă focul judecăţii lui Dumnezeu (Amos 1:4).
În inscripţii cuneiforme asiriene numele lui Hazael apare de
asemenea ca oponent al lui Salmanaser în începând din 841 î.Cr. Modul în care
este formulat textul arată că asirienii ştiau că Hazael a fost un uzurpator
(„fiul nimănui", ANET, p. 280, text (c), 14-2:1), şi că predecesorul său
fusese victima unui atentat (Weidner, AfO 13, 1940, p. 233 ş.urm.).
Hazael trebuie să fi ajuns la tron înainte de 841 î.Cr.,
întrucât armatele sale şi cele ale lui Ioram, regele Israelului, au luptat în
842 la Ramot-Galaad; anul 843 î.Cr., sugerat de Unger (Israel and the
Arameans of Damascus, 1957, p. 75), este o dată suficient de timpurie. În
cei 30 de ani care au urmat nu sunt cunoscute alte ciocniri între cele două
regate, până când Adad-nirari III între anii 805-802 î.Cr. l-a supus pe Hazael
care era deja îmbătrânit (ANET, p. 281-282; DOTT, p. 51-52), numindu-l Mari,
care în limba aramaică înseamnă „domnitor". Este evident că redutabilul
Hazael devenise cunoscut în Siria ca „domnitorul" prin excelenţă şi acest
epitet a fost preluat de cronicarii asirieni. Hazael „a asuprit pe Israel în
tot timpul domniei lui Ioahaz (2 Împăraţi 13:22), care a domnit între anii
814/813-798 î.Cr. şi a supravieţuit cel puţin pentru o vreme, probabil până prin
797 sau 796 î.Cr.
Prada de război luată de asirieni din Damascul lui Hazael a
inclus obiecte de fildeş, două dintre ele purtând inscripţia l-mr’n Hz’l,
„aparţinând domnului nostru Hazael" şi alta gravată cu figura unui prinţ,
poate o reprezentare a lui Hazael însuşi.
BIBLIOGRAFIE
Cu privire la Hazael şi Israel, în general, vezi R. de Vaux,
RB 43, 1934, p. 512-518 şi A. Jepsen, AfO 14, 1941/4, p. 153-172. Vezi de
asemenea *ARAM şi *BEN-HADAD pentru alte informaţii generale şi bibliografie.
J.G.G.N.
K.A.K.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu