oraşe-magazii
ORAŞE-MAGAZII. Sunt oraşe (în
ebr. ’are-miskenot) în care proviziile, deseori venitul anual plătit în
bunuri de consum (cereale, ulei, vin, etc.) şi arme erau adunate în magazii sau
în depozite de către guvernul central, pentru întreţinerea trupelor de
grăniceri şi de apărare, precum şi ca rezervă, etc. În ajunul ieşirii din
Egipt, evreii trebuiau să lucreze la zidirea oraşelor-magazii Pitom şi Ramses
(Exod 1:11).
Oraşul Ramses care era aşezat în delta Nilului (în
egipt. Pi-Ramesse) constituia frecvent un obiect de laudă în textele egiptene;
se spune despre el că era aşezat într-o regiune bogată, cu magazii şi visterii
ticsite (ANET, 1955, p. 470-471; JEA 5, 1918, p. 186 ş.urm., 192, 194 ş.urm.).
Solomon a avut oraşe-magazii şi hambare în Israel şi Hamat (1 Împăraţi 9:19; 2
Cronici 8:4-6). Când a fost chemat de către Asa împăratul lui Iuda, să lupte
împotriva lui Baeşa, împăratul Israelului, Ben-Hadad I din Aram-Damasc a
dărâmat magaziile din cetăţile lui Neftali (2 Cronici 16:4). Iosafat a zidit
oraşe-magazii în Iuda (2 Cronici 17:12), iar Ezechia s-a lăudat cu magaziile
lui pline de cereale, vin şi ulei (2 Cronici 32:28). Şi la fel ca unii din
contemporanii săi: Asitawanda, împăratul Ciliciei (cca. 725 î.Cr.) „a umplut
magaziile (sau, depozitele) (oraşului) Paar" (ANET, p. 499; cf.
Dupont-Sommer, Oriens 1, 1948, p. 196-197). Ruine, posibil al unor magazii
guvernamentale, au fost scoase la iveală cu ocazia săpăturilor arheologice din
Palestina. În ceea ce priveşte ruinele de la Bet-Şemeş şi de la Lachiş, cf.
Wright, Biblical Archaeology, 1957, p. 130. Pentru informaţii cu privire
la Haţor şi Samaria, vezi K.M. Kenyon, Archaeology in the Holy Land,
1960, p. 271-272, 279, şi Y. Yadin, Hazor, BM Exhibition Guide, 1958, p.
17 şi fig. 30.
K.A.K.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu