Roboam
ROBOAM. (În ebr. rehab’am,
„mărirea poporului"). Fiul lui Solomon şi al Naamei care, după moartea
tatălui său, a devenit ultimul rege al Israelului unit şi primul rege al
împărăţei de S a lui Iuda.
Cronologia domniei lui Roboam este disputată.
Presupunând o domnie de 17 ani (1 Împăraţi 14:21; 2 Cronici 12:13), datările ar
fi cca. 931-913 î.Cr. (*CRONOLOGIA VT), însă unii au redus dăţile la cca.
922-915 î.Cr. (W.F. Albright, BASOR 100, 1946, p. 16-22).
Măsurile opresive folosite de Solomon pentru a
asigura fonduri pentru cheltuielile lui publice şi regale au dus la o
confruntare dintre Roboam şi împărăţia din N. Aroganţa sa l-a făcut să urmeze
sfaturi considerate rele, şi anume de a mări aceste poveri, ceea ce Israelul nu
a vrut să accepte. Când Roboam şi-a trimis ofiţerul însărcinat cu corvezile în
N, acesta a fost omorât cu pietre, iar Ieroboam a fost încoronat ca rege peste
cele zece triburi ale lui Israel (1 Împăraţi 12:1-20; 2 Cronici 10). Roboam
şi-a adunat trupele pentru a reprima revolta, însă a intervenit prorocul Şemaia
(1 Împăraţi 12:21-24).
Iuda a construit turnuri fortificate (2 Cronici
11:5-12), probabil împotriva invadărilor de către filisteni (vezi 1 Împăraţi
15:27; 16:15) şi Egipt. Roboam a fost de asemenea în conflict cu Israelul
(14:30), de unde fugiseră preoţii şi leviţii în urma practicilor păgâne de
acolo (2 Cronici 11:13-17). Regele egiptean Şişac (Shoshenq), a venit împotriva
Palestinei cca. 926 î.Cr. şi a jefuit-o de la o graniţă la alta (LOB,
p.283-290; studiat în întregime de K.A. Kitchen, The Third Intermediate
Period in Egypt, 1972, p. 432-447), prădând Ierusalimul (1 Împăraţi
14:25-27).
Obiceiurile cultelor păgâne au început să apară în
Iuda (1 Împăraţi 14:22-24), probabil influenţate de prezenţa femeilor străine
în funcţii înalte, cum ar fi mama regelui, Naama (1 Împăraţi 14:21, 31), şi
soţia sa preferată, Maaca (15:13; vezi W.F. Albright, Archeology and the
Religion of Israel 1968, p.152 ş.urm.). Când Şemaia, profetul, a anunţat că
invazia egiptenilor era de fapt pedeapsa divină pentru apostazia aceasta,
Roboam s-a pocăit (2 Cronici 12:5-8, 12).
Când a murit, Roboam a fost îngropat în Ierusalim,
„alături de părinţii săi" (1 Împăraţi 14:31; 2 Cronici 12:16). Numele său
este menţionat în cronologia lui Isus Cristos (Matei 1:7).
D.W.B.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu