Tiglat-Pileser, Tiglatpalassar
TIGLAT-PILESER, TIGLATPALASSAR. Acest împărat
al Asiriei este cunoscut sub mai multe nume. tiglat-pil’eser (2 Împăraţi
15:29; 16:7-10) este aproape de numele asirian Tukulti-apil-Esarra
(„încrederea mea este în fiul lui Esarra") şi de numele aramaic tgltpl’sr
(Stela Zinjirli; ostraconul Ashur). Varianta tilgatpiln’eser (1 Cronici
5:6; 2 Cronici 28:20; LXX, Algathphellasar) ar putea să fie o formă de
origine ebraică (JSS 21, 1976, p. 7). Celălalt nume al împăratului, Pul, este
dat atât în VT (2 Împăraţi 15:19; 1 Cronici 5:26) precum şi în Cronica
babiloniană (Pulu).
Tiglat-Pileser III (745-727 î.Cr.) a fost fiul lui Adad-nirari III (AfO 3, 1926,
p. 1, n.2). Istoria domniei sale nu este cunoscută prea bine datorită
caracterului fragmentar al inscripţiilor existente, găsite în principal la
Nimrud (*CALAH), dar evenimentele principale sunt înşirate în Canonul Eponim
asirian.
Prima campanie a fost îndreptată împotriva
arameilor din Babilon, unde Pul „a apucat mâinile lui Bel" şi a redobândit
controlul până la revolta lui Ukin-zer din anul 731 şi asediul cetăţii Sapia,
după care domnitorul caldean Marduk-aplaiddina (*MERODAC BALADAN) s-a supus
asirienilor. Alte campanii au fost îndreptate împotriva mezilor şi urarţienilor
(Armenia).
În anul 743 î.Cr. Tiglat-Pileser a pornit să
cucerească cetăţile-stat din N Siriei care se aflau sub stăpânire uraniană. În
timpul asediului de 3 ani de la Arpad el a primit tribut de la Carchemiş,
Hamat, *Tir, Byblos, Reţin regele Damascului şi de la alţi domnitori. Dintre
cei menţionaţi, *Menahem (Menuhimme) regele Samariei, care avea să moară
curând după aceea, a adunat contribuţia sa printr-o colectă de 1 mină (50 de
sicli) de la toţi cei 60.000 de bărbaţi apţi de serviciu militar „pentru ca
mâinile lui (Tiglat-Pileser) să fie cu el şi să întărească domnia în mâinile
lui" (2 Împăraţi 15:19-20; cf. Iraq 18, 1956, p. 117).
În timp ce Tiglat-Pileser însuşi lupta cu Sarduri
din Urartu, o revoltă a fost instigată de „Azriyau din Yaudi" (Anale). Se
pare că atunci când Urartu şi-a impus stăpânirea peste Carchemiş, Bit-Adini
(Beth-eden) şi Cilicia, statele aramaice slăbite din S Siriei au trecut sub
stăpânirea lui Azaria, regele lui Iuda, care în vremea aceasta era mai puternic
decât Israelul. Azaria-Uzia (numele ‘zr şi ‘zz sunt variante; G.
Brin, Leshonenu 24, 1960, p. 8-14), a murit la scurtă vreme după aceea
(2 Împăraţi 15:7) şi nişte „iudei" sunt menţionaţi printre prinşii de
război colonizaţi în Ullubu (aproape de Bitlis). Partea de N a Siriei a fost
organizată ca provincie asiriană (Unqi) condusă de guvernatori locali.
Când opoziţia faţă de Asiria a continuat,
Tiglat-Pileser a pornit din nou spre V în anul 734. Porturile feniciene au fost
jefuite şi a fost impus un tribut greu asupra cetăţilor Aşcalon şi Gaza, al
căror domnitor Hanun a fugit în Egipt. Statui ale regelui asirian au fost
ridicate în templele lor.
Armata care a înaintat pe graniţa de V a lui Israel (Bit-Humri; a fost contestată prezenţa numelor Galilea şi Neftali în aceste Anale) s-a întors înapoi de la „Râul Egiptului" (nahal-musur). Reţin, regele Damascului, Amon, Edom, Moab şi (Io)Ahaz regele lui Iuda (Iauhazi (mat)Iaudaia) au plătit tribut regelui Asiriei (2 Cronici 28:19-21).
Totuşi, Ahaz nu a primit imediat ajutor de la
Asiria împotriva atacului combinat al lui Reţin şi Pecah, regele lui Israel,
care s-au unit cu edomiţii şi filistenii pentru a ataca ţara lui Iuda (2
Cronici 28:17-18). Ierusalimul a fost asediat (2 Împăraţi 16:5-6) şi asediul a
fost întrerupt numai în urma înaintării asirienilor împotriva Damascului la
sfârşitul anului 733 î.Cr. După căderea Damascului în anul 732 î.Cr., Metenna
regele Tirului a capitulat şi a fost cucerit Israelul, inclusiv Iion, Abel din
Bet-Maaca, Ianoa, Cadeş, Haţor, Galaad, Galilea şi întregul Neftali, şi au fost
luaţi prizonieri de război (v. 9). Un strat de ruine care denotă o distrugere
totală de la *Haţor este atribuit acestei perioade. Tiglat-Pileser pretinde că
l-a înlocuit pe Pecah (Paqaha) cu Osea (Ausi’) pe tronul lui
Israel şi este posibil să fi complotat asasinarea lui Pecah, descrisă în 2
Împăraţi 15:30.
Ahaz a plătit pentru ajutorul asirian şi a devenit
vasal, fapt care probabil a impus anumite concesii religioase şi respectarea
anumitor ritualuri (cf. 2 Împăraţi 16:7-16). Tiglat-Pileser şi-a extins
stăpânirea peste Samsi, regina din Aribi (Arabia), peste locuitorii din Seba şi
Idibaîil (Abdeel din Geneza 25:13). Folosind prizonierii de război
Tiglat-Pileser şi-a construit un palat la Calah, din care au fost recuperate
basoreliefuri descriindu-l pe rege şi campaniile sale. Deşi Tiglat-Pileser I
(1115-1077 î.Cr.) a invadat Fenicia, în VT nu există nici o dovadă despre el.
BIBLIOGRAFIE
D. J. Wiseman în Iraq 13, 1951, p. 21-24;
ibid., 18, 1956, p. 117-129; H. W. F. Saggs în Iraq 19, 1957, p.
114-154; ZPDV, 1974, p. 38-49; R. D. Barnett şi M. Falkner, Sculptures of
Tiglath-pileser III, 1962; H. Tadmor, Inscriptions of Tiglath-pileser
III, 1978.
D.J.W.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu