Tirţa
TIRŢA.
1. Fiica cea mai tânără a lui
Ţelofhad (Numeri 26:33; 27:1; Iosua 17:3).
2. Un oraş canaanit renumit pentru
frumuseţea sa (Cântarea Cântărilor 6:4) , aflat în partea de N a Mt. Efraim, la
capătul Văii Farâah de-a lungul căruia trecea drumul din Transiordania spre
ţinutul podişului central unde se aflau Sihemul, Samaria, Dotanul şi alte
oraşe. Oraşul a fost cucerit de Iosua (Judecători 12:24) şi a fost dat
seminţiei lui Manase (Iosua 17:2-3). Ieroboam I a locuit la Tirţa (1 Împăraţi
14:17) şi oraşul a devenit capitala regatului de N pe vremea lui Baeşa (1 Împăraţi
15:21,23; 16:6), Ela şi Zimri (1 Împăraţi 16:8,9,15). Zimri a dat foc palatului
în care se afla atunci când a fost blocat acolo de Omri (1 Împăraţi 16:17-18).
Şase ani mai târziu Omri a transferat capitala la Samaria, care avea o poziţie
mai centrală şi era mai uşor de apărat. În cca. 752 î.Cr. Menahem, un locuitor
din Tirţa, a reuşit să-l detroneze pe Şalum şi să ia tronul (2 Împăraţi
15:14,16).
De Vaux a identificat o movilă mare de la Tell
el-Farâah, la vreo 11 km NE de Nablus, ca fiind locul cetăţii Tirţa şi în
decursul anilor excavaţiile au scos la lumină istoria arheologică a locului.
Aşezarea a fost ocupată în continuu începând din vremuri chalcolitice, dinainte
de anul 3000 î.Cr. şi până în vremea asirienilor. Ultima perioadă din viaţa cetăţii
(nivelul I) reprezintă anii stăpânirii asiriene care au culminat cu distrugerea
cetăţii la sfârşitul sec. al 7-lea, poate de către Nebucadneţar. Ocuparea
israelită din timpul regatului de N este reprezentată de nivelele I la III.
Nivelul din sec. al 9-lea prezintă case standard pe o întindere mare şi o
clădire administrativă mai mare în apropiere de poartă (Nivelul III). În sec.
al 8-lea au existat mai multe case mari, o clădire administrativă mare şi un
număr mare de case sărăcăcioase, care confirmă tabloul zugrăvit de prorocii din
sec. al 8-lea (Amos 5:11; Isaia 9:8-10). Această ultimă fază a oraşului s-a
încheiat odată cu invazia asiriană din 723-721 î.Cr. (Nivelul III).
BIBLIOGRAFIE
W. F. Albright, „The site of Tirzah and the
Topography of Western Manasseh", JPOS 11, 1931, p. 241-251; R. de Vaux şi
A. M. Steve, câteva articole în RB din 1947 (voi. 54) până în 1962 (voi. 69),
în special vol. 62, 1955, p. 587-589; „Tirzah" în AOTS, p. 371-383; „The
Excavations at Tell el-Far’ah and the site of ancient Tirzah", PEQ, 1956,
p. 125-140; G. E. Wright, BA 12, 1949, p. 66-68.
J.A.T.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu