Suprema sărbătoare
Suprema sărbătoare
ce ni s-a dat de sus
e cina de onoare
a jertfei lui Isus!
Suprema părtăşie
cu Domnul pe pământ
e pâinea Sa cea vie,
şi sângele Său sfânt.
Pe căi de slăvi ascunse,
din nevăzut hotar,
cu mâinile străpunse,
Isus coboară iar.
Purtând ca brâu ştergarul,
simbolul înţelept,
El ţine-n mâini paharul
sub rana cea din piept.
Cu haruri fără număr
Ei trece-n alb veşmânt,
cu crucea grea pe umăr,
să-mpartă trupul sfânt.
Apoi, purtat de gânduri,
de-al dragostei ecou.
Se-ntoarce printre rânduri
să-mpartă vinul nou.
Din mii de fraţi niciunul
nu are alt izvor.
Şi-un singur trup, doar unul,
dă viaţă tuturor.
Căci toţi suntem cununa
acestui nou Adam.
Şi-o inimă, doar una
dă tuturor balsam.
Uşor din cer adie
aripi de heruvim.
Şi-o nouă curăţie
şi noi puteri primim.
Noian de albă floare
coboară iar de sus...
E sfânta sărbătoare
a JERTFEI LUI ISUS!
Poezie de Costache Ioanid din volumul TAINE
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu