Tatăl
De n-ai avut un fiu vreodată
legat în lanţul cel mai greu;
de nu ţi-a fost o clipă dată
un osândit să-ţi strige: Tată!
nu ştii ce-nseamnă Dumnezeu.
De n-ai avut un fiu în viaţă
crescut în veşnic jubileu;
de n-a fost dat să-ţi moară-n faţă,
să simţi că inima-ţi îngheaţă -
nu poţi pricepe ce sunt Eu.
De n-ai avut în bezne-afunde
un fiu zdrobit ca Fiul Meu,
tu nu poţi, omule, pătrunde
ca să-nţelegi ce foc ascunde
cuvântu-acesta: DUMNEZEU!
Dar dac-Odrasla Mea cea dragă
S-a dat sub ochii Mei pe-altar,
o, cât aş vrea ca lumea-ntreagă,
în faţa crucii să-nţeleagă
că EU sunt DRAGOSTE şi HAR!
Poezie de Costache Ioanid din volumul TAINE
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu