Doamne, nu lăsa-ndoiala
Doamne, nu lăsa-ndoiala
să mă clatine nicicând
ci să cred cu-atât mai tare
cu cât urc mai greu luptând.
Nu-mi lăsa în suflet teama,
la nici un vrăjmaş ajuns,
curajos să-i stau în faţă,
liniştit să-i dau răspuns.
Nu-mi lăsa de fiară spaimă
nici când va răcni cumplit,
ci să-i pot privi puternic
ochiul cel nelegiuit.
Fă-ndrăzneala mea senină
să-l învingă-n orice fel
Tu, cel care eşti în mine
să-l zdrobeşti pe cel din el.
Fă, din fiecare luptă
să-Ţi vin mai îndatorat
cu o slavă mai înaltă
cu un imn mai inspirat.
Căci din faţa Ta Isuse
mă duc eu în faţa sa
şi din faţa lui învinsă
vin plângând în faţa Ta.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu