Gat
GAT. Una dintre
cele cinci cetăţi principale ale filistenilor, ocupată în vechime de Anachimi
(*ANAC; Iosua 11:22). Numele gentilic derivat de la gat era gitti
sau gittim (Iosua 13:3) şi aceasta explică forma „ghititul",
întâlnită în traduceri. Când filistenii au capturat chivotul legământului şi a
adus nenorocire la Aşdod, chivotul a fost mutat la Gat, unde oamenii au fost
loviţi de plaga bubonică şi de aceea chivotul a fost mutat la Ecron (1 Samuel
5:6-10; 6:17). Gatul a fost renumit ca fiind cetatea de baştină a lui *Goliat
(1 Samuel 17), pe care l-a omorât David. Mai târziu, David s-a prefăcut că este
nebun pentru a nu fi pedepsit de Achiş, regele Gatului, atunci când fugea de
Saul (1 Samuel 21:10-15), dar apoi a intrat în slujba lui Achiş şi a locuit mai
mult de un an în teritoriul lui (1 Samuel 27). Când s-a schimbat soarta lui
David şi apoi în timpul rebeliunii lui Absalom, după ce a anexat Gatul la
domeniile sale (1 Cronici 18:1), el a avut prieteni ghitiţi în anturajul său (2
Samuel 6:10-11; 15:19-21; 18:2) şi a avut un contingent de ghitiţi între
mercenarii săi (2 Samuel 15:18). Un alt ghitit interesant este menţionat în 2
Samuel 21:20 ( = 1 Cronici 20:6). El era foarte înalt şi avea câte şase degete
la mâini şi la picioare. Deşi Achiş continua sa fie numit regele Gatului (1
Împăraţi 2:39-41), probabil ca cetatea a fost vasală lui David şi a continuat
să fie supusă lui Iuda în vremea lui Roboam, care a fortificat-o (2 Cronici
11:8). A fost cucerită de Hazael, regele Damascului, către sfârşitul secolului
al 9-lea (2 Împăraţi 12:17) şi este posibil să-şi fi redobândit independenţa
până în vremea când Ozia i-a dărâmat zidul, în timpul campaniei sale din
Filistia (2 Cronici 26:6); la scurtă vreme după aceasta Amos spune că cetatea
aparţinea filistenilor (6:2), aşa încât se poate să fi fost o enclavă
filisteană din teritoriul lui Iuda, într-o stare de vasalitate limitată. Gatul
a fost asediat şi cucerit de Sargon al Asiriei la sfârşitul secolului al 8-lea.
Locul cetăţii nu a fost identificat cu certitudine.
Excavaţiile de la Tell el-Areini, la vreo 30 km NE de Gaza nu au sprijinit
ipoteza acestei localizări. Tell eş-Şeri’ah şi Tell eş-Şafi sunt alte
posibilităţi, la fel ca şi Tell en Nagila sau Araq el-Menshiyeh, dar este
nevoie de mai multe cercetări ca să se ajungă la certitudine.
BIBLIOGRAFIE
E. K. Vogel, HUCA 42, 1971, p. 88; K. A. Kitchen,
POTT, p. 62 ş.urm.; EAEHL, 1, p. 89-97; 3, p. 894-898; G. E. Wright, BA 29,
1966, p. 78-86; LOB, p. 250.
T.C.M.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu