Vă recomandăm:

Vă recomandăm:

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S Ş T Ţ U V Z

şcoală


ŞCOALĂ.

I. În Vechiul Testament

Din vremurile cele mai vechi în Orientul Apropiat antic, şcolile au fost folosite pentru instruire regulată în citire şi scriere. Printre evrei lui Moise, care a învăţat în Egipt (Faptele Apostolilor 7:22), i s-a poruncit să-i înveţe pe oameni legea (Deuteronom 4:10) (Levitic 10:11). Acest lucru a fost efectuat prin repetiţie şi exemplu (Deuteronom 11:19), citire în public (Deuteronom 31:10-13), şi folosirea cântecelor compuse în mod special pentru acele scopuri (v. 19). Părinţii erau responsabili de educaţia copiilor lor (Geneza 18:19; Deuteronom 6:7).

O dată cu stabilirea sanctuarelor locale şi a Templului, bărbaţii tineri erau fără îndoială învăţaţi de proroci (1 Samuel 10:11-13; 2 Împăraţi 4:1), şi printre alte materii se preda şi scrisul şi citirea (Judecători 8:14; Isaia 10:19). Alfabetul era predat prin repetiţie (Isaia 28:10, „învăţătură după învăţătură... s după ş, q după q..."), însă majoritatea subiectelor erau predate oral în întrebări şi răspunsuri (Maleahi 2:12, VA „învăţător şi şcolar", lit. cel ce pune întrebări şi cel ce răspunde, se poate, totuşi, referi la gărzi).

Elevii (limmudim, în VA ucenici) erau învăţaţi de către proroci (Isaia 8:16; 50:4; 54:13), şi la fel cu regii (de. ex. 2 Samuel 12:1-7). Nu există referinţe directe în VT la clădiri speciale pentru şcoală, însă în introducerea în cca. 75 î.Cr. în Iuda de către Simon ben-Şeta a educaţiei: elementare obligatorii pentru copii de vârstele 6-16, indică existenţa în trecut a acestor şcoli de pe vremea celui de-al doilea Templu, 1 Cronici 25:8 se referă la şcolari (talmid) de pe vremea primului Templu.


*Educaţia a avut un rol important în influenţa culturală a Mesopotamiei din mileniul al treilea, şi se pare că textele şcolare precum şi materiale predate au fi fost copiate în Anatolia, Siria (*UGARIT, *MARI) şi chiar şi în Palestina (*MEGHIDO). Pentru educaţia mesopotamiană şi rolul pe care l-au avut cărturarii şi logofeţii, vezi S.N. Kramer, The Sumerians, 1963, p. 229-248; iar referitor la educaţia în Egipt, vezi R.J. Wuliams, JAOS 92, 1972, p. 214-222.

D.J.W.

II. În Noul Testament

În NT nu există nici o urmă de şcoli pentru copiii evrei. Se pare că locul de instruire elementară era acasă. Sinagoga era centrul de instruire religioasă cu învăţătura în mâna cărturarilor (Matei 7:29; Luca 4:16-32; Faptele Apostolilor 19:9). Cuvântul „şcoală" apare numai într-un singur context al NT (Faptele Apostolilor 19:9; VA; VSR, „sală"). Nu există nimic care să indice dacă „şcoala lui Tiranus" era destinată învăţăturii elementare (anii 6-14) îi pregătea pe elevi în subiecte avansate ale materiei predate în şcolile greceşti cum ar fi, filozofia, literatura şi retorica (anii 14-18) un adaos apusean la Faptele Apostolilor 19:9 spune: „de la ora a cincea până la ora a zecea". Tiranus putea să predea de la orele 11 dimineaţa. Instruirea începea la răsăritul soarelui, o dată, cu obligaţiile chemării lui Pavel (Faptele Apostolilor 18:3). El folosea după-amiezile pentru a preda în casa şcolii. (*EDUCAŢIE.)

E.M.B.

Şear-Iaşub

ŞEAR-IAŞUB. Un nume simbolic („o rămăşiţă se va întoarce") dat unuia dintre fiii lui Isaia pentru a exprima adevărul că după judecată Dumnezeu va scăpa o rămăşiţă (de.ex. Isaia 1:9). Când Isaia a mers la Ahaz, Şear-Iaşub l-a însoţit ca un semn că naţiunea, chiar în acele timpuri întunecoase, nu va pieri în întregime (Isaia 7:3).

E.J.Y.


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: