Săniuţa
Zboară, zboară săniuţa
pe zăpada lină.
Dealu-ntreg şi potecuţa
de copii e plină.
Unii zboară ca săgeata,
alţii-n joc se-adună.
Cu obrajii ca muşcata,
râd cu voie bună.
De pe crengi de brad, poznaşii
neaua-n drum o sfarmă.
Fug în codru iepuraşii
speriaţi de larmă.
Vântu-aleargă-n munţi, pe coame,
sclipet alb să cearnă.
Câte daruri ne-aduci, Doamne,
chiar şi-n miez de iarnă.
Poezie de Costache Ioanid din volumul Porumbiţe albe
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu