A fost cândva o veşnicie
A fost cândva o veşnicie
în care toate câte sunt
erau în Tine iar Tu-n Tatăl
Idee-ntâi, — apoi Cuvânt.
...Tu Cel ce-acum, oriunde-n toate
eşti Viaţă, Sâmbure şi Miez
Fiinţă, Suflet şi Mişcare
— întreg niciunde nu Te vezi.
Prin Tine stă, prin Tine suie
lumina-ntregului pătruns,
Tu Care ne dezvălui totul
ne eşti mereu Cel mai ascuns.
Tu Cel ce, cât Te-aflăm mai dulce,
eşti mai dorit şi mai căutat, —
cu cât mai mult ne-apropii totul
ne pari mereu mai depărtat.
...Va fi cândva o Veşnicie
când iar vei strânge câte sunt
în Tine-ntâi, apoi în Tatăl
— Ideea de după Cuvânt!...
Poezie de Traian Dorz din volumul Cântări nemuritoare
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu