Când Te-ai plecat spre noi
Când Te-ai plecat spre noi Isuse
ai vrut ca să putem spera
că ridicându-ne pe vârfuri
putem atinge talpa Ta.
În cea mai îngerească clipă
noi ne-am ’nălţat abia atât
cât Tu în cea mai omenească
spre noi, mai mult ai coborât.
Cu ce-aveam mai ceresc în fire
atunci parc-am atins ceva
din ceea ce-a putut să fie
mai pământesc în firea Ta.
Dar haru-atingerii slăvite
ne-a străbătut cu-acei fiori
ce ne-au cuprins pe veci în Tine
făcându-ne nemuritori.
Minunea Golgotei Divine
s-a-nveşnicit deplin apoi
— Un strop înomenit din Tine
ne-a îndumnezeit pe noi.
Poezie de Traian Dorz din volumul Cântări nemuritoare
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu